Miniștrii de finanțe ai Uniunii Europene, reuniți în cadrul Consiliului Ecofin, au decis vineri, 20 iunie 2025, că România nu a adoptat pașii necesari pentru a corecta deficitul bugetar excesiv. Documentul adoptat la Bruxelles precizează că, în lipsa unor intervenții rapide și clare, țara noastră riscă măsuri suplimentare din partea instituțiilor europene.
Concret, România trebuie să propună și să implementeze cât mai curând soluții eficiente și sustenabile pentru reducerea dezechilibrelor bugetare.
„România continuă să înregistreze deficite publice ridicate”, se menționează în decizia Consiliului.
Reamintim că procedura de deficit excesiv a fost deschisă în cazul României încă din aprilie 2020. De atunci, dezechilibrul s-a adâncit. În loc să scadă, cheltuielile nete au crescut într-un ritm mai alert decât cel recomandat.
„Cheltuielile nete au crescut mult mai rapid decât s-a recomandat, ceea ce a dus la un deficit public ridicat persistent și a pus în pericol corectarea la timp a deficitului excesiv al României până în 2030. Decizia de astăzi deschide calea pentru posibile măsuri suplimentare dacă România nu ia măsuri rapide pentru a reduce dezechilibrele bugetare.”
Potrivit estimărilor Comisiei Europene, în 2025 cheltuielile nete ale guvernului ar urma să crească cu 5,4%, depășind plafonul recomandat de 5,1%. Cumulat pentru anii 2024–2025, rata de creștere a cheltuielilor nete ajunge la 26,4%, față de limita recomandată de 20,2%.
Această abatere este cauzată, în principal, de creșteri semnificative ale cheltuielilor curente:
-salariile din sectorul public au crescut cu 21,5%
-transferurile sociale, inclusiv pensiile, cu 19,5%
Ca urmare, deficitul bugetar a urcat la 9,3% din PIB în 2024, de la 6,6% în anul anterior. România anunțase anterior o țintă de 7,9%.
„Previziunile Comisiei din primăvara anului 2025 prevăd că deficitul public general va scădea la 8,6% din PIB în 2025. Scăderea preconizată a deficitului în 2025 reflectă în principal implementarea unui pachet de consolidare fiscală care a inclus o înghețare nominală a salariilor și pensiilor și unele măsuri suplimentare de creștere a veniturilor, inclusiv eliminarea facilităților fiscale acordate diferitelor sectoare.”
Chiar și în acest context, reformele structurale nu au fost aplicate așa cum era prevăzut. Datoria publică a crescut la 54,8% din PIB în 2024 și este estimată să ajungă la 59,4% în 2025.
În ciuda avertismentelor, lista finală a măsurilor bugetare care ar trebui transmise Comisiei Europene nu a fost definitivată. Secretarul de stat din Ministerul Finanțelor, Alin Andrieș, a mers la Bruxelles fără un plan aprobat, motiv pentru care participarea sa a fost una simbolică.
„Vineri nu se poate discuta un asemenea plan de măsuri. Trebuie să precizez de la bun început faptul că, pentru a putea să-l prezentăm Comisiei Europene, orice plan de măsuri trebuie în primul rând să fie adoptat şi legiferat de către Guvernul României sau de către Parlamentul României”, a declarat Andrieș la Digi 24.
Neînțelegerile dintre președintele României, Nicușor Dan, și premierul desemnat, Ilie Bolojan, au frânat negocierile privind conținutul pachetului fiscal. Punctul de tensiune: majorarea TVA-ului. Președintele s-a opus acestei măsuri, deși decizia finală nu îi aparține în mod formal.
Este crucial ca măsurile agreate să fie transmise urgent Bruxelles-ului pentru a fi analizate înainte de reuniunea Consiliului Ecofin din 8 iulie. Aceasta este o bornă importantă în perspectiva evaluării României de către agențiile internaționale de rating, în condițiile în care țara se apropie periculos de categoria „non-investment grade”.
O reacție pozitivă a Consiliului, în cazul în care România adoptă măsuri suficiente și eficiente, ar contribui la menținerea ratingului de țară și ar oferi un plus de stabilitate în contextul economic regional.
