Numărul cetățenilor străini care lucrează legal în România a înregistrat o creștere accelerată, apropiindu-se de pragul de 150.000 la finalul anului trecut. Datele furnizate de Inspectoratul General pentru Imigrări arată că totalul permiselor de ședere temporară în scop de muncă a ajuns la 149.558, cu aproximativ 47% mai mult față de anul anterior.
Această evoluție confirmă tendința clară de transformare a României într-o destinație atractivă pentru forța de muncă din afara Uniunii Europene, în special în sectoarele unde deficitul de personal este tot mai evident.
Creștere puternică a numărului de muncitori străini
Comparativ cu 2024, când erau înregistrați puțin peste 101.000 de angajați străini, creșterea din 2025 este una semnificativă. Cei mai mulți provin din Nepal (peste 52.000), urmați de Sri Lanka, India, Turcia și Bangladesh.
Pe piața muncii din România, acești lucrători sunt prezenți în special în domenii precum logistică, curierat, construcții și HoReCa, unde ocupă, în general, poziții pentru care există deficit de personal local.
România devine tot mai atractivă economic
Specialiștii în științe politice explică această tendință prin evoluția economică a țării.
„România este o țară din ce în ce mai atractivă. Membră în UE de 19 ani, pe cale de a adera la OCDE și cu un PIB per capita care a depășit de mult vecinii și chiar state precum Portugalia, țara noastră nu mai este “săracă”, în ciuda percepției publice și a retoricii politice ușor contradictorii”
În marile centre urbane – București, Cluj-Napoca, Timișoara, Brașov sau Iași – nivelul salariilor și dezvoltarea economică atrag tot mai mulți muncitori din Asia și alte regiuni non-UE.
Impact economic pozitiv, dar cu provocări sociale
Potrivit analizelor, efectele economice ale imigrației sunt, în general, benefice, însă există și riscuri pentru anumite categorii de angajați.
„Impactul economic este în general net-pozitiv, având în vedere experiența statelor vestice, deși unele cercetări arată că imigranții pot prelua cele mai prost plătite joburi, afectând persoanele aflate la baza piramidei veniturilor”
Totodată, specialiștii subliniază că există domenii în care forța de muncă locală nu mai este disponibilă.
„Deși aceștia pot fi afectați, „trebuie luat în considerare faptul că există joburi pe care unii români (similar cu alți vestici) nu (mai) sunt dispuși să le facă – unele livrări, construcții, unele joburi din Horeca)”
Tendință pe termen lung: imigrația se va permanentiza
Experții estimează că fenomenul va continua și în anii următori, pe măsură ce economia României crește și deficitul de forță de muncă se adâncește.
„Cu siguranță, imigrația din țări non-UE va crește în anii următori și se va permanentiza, pe măsură ce România continuă să se dezvolte”
În paralel, apar și provocări la nivel social și cultural, generate de diferențele economice și de percepțiile publice.
„Insecuritatea economică din România, cauzată de inegalități, inflație și război, poate crește anxietatea și resentimentele față de cei care vin “de afară” să “fure” locuri de muncă de aici”
Nevoia unei strategii clare privind imigrația
Specialiștii atrag atenția că România trebuie să gestioneze atent acest fenomen, prin politici publice coerente și dezbateri informate.
„Avem nevoie de o dezbatere publică despre imigrație, inițiată de la cel mai înalt nivel (Președintele României), pentru că altfel, subiectul va fi acaparat de extremiști”
În contextul scăderii populației active și al emigrării masive din ultimii ani, imigrația ar putea deveni, în următorul deceniu, un pilon esențial pentru funcționarea economiei românești.
