Comuna Lupșa va avea prima pistă de biciclete. Documentele necesare implementării proiectului au fost semnate la Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației (MDLPA). Astfel, valoarea totală a lucrărilor este de 1,4 milioane de lei.
„Comuna Lupșa va avea prima pistă de biciclete, o investiție care sperăm să stimuleze și turismul în comuna noastră.
Am semnat la Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației documentele care ne permit să începem implementarea proiectului de construire a unei piste de biciclete în lungime de 1200 de metri pe Valea Lupșii, Rafilești, până la limita de comună cu Orașul Baia de Arieș in apropiere de Mănăstirea Muncel, iar finanțarea este preluată în bugetul de stat. Investiția are deja studiul de fezabilitate și proiectul tehnic, astfel încât în scurt timp putem porni procedura de licitație pentru selectarea firmei care va face execuția lucrărilor. Valoare lucrărilor este 1,4 milioane de lei.
Continuăm împreună dezvoltarea satelor Comunei Lupșa!”, transmite primarul comunei Lupșa, Radu Penciu.
Pistele de biciclete și turismul
Folosirea tot mai frecventă a bicicletei a transformat-o dintr-un simplu mijloc de transport într-o activitate de recreere și sport. La nivel european și internațional, ciclismul devine tot mai popular, contribuind la dezvoltarea turismului și devenind o opțiune preferată de transport pentru cei care vor să exploreze o regiune și să se bucure de natură. Un număr tot mai mare de turiști alege bicicleta în vacanțe, pentru a se bucura de experiențe în afara zonelor aglomerate.
Câteva atracții turistice din zonă:
Mănăstirea Lupșa
- Are o mare importanță istorică datorită vechimii și implicării în ridicarea sa a familiei cneziale Cândea de Lupșa, alături de călugării ce sihăstreau în țara moților și a avut de la început un mare rol duhovnicesc pentru satele din apropiere.
- Susținută de călugări a durat până în 1820, când, din cauza presiunilor antiortodoxe, mănăstirea a fost desființată, iar călugării au fost alungați de autoritățile habsburgice.
- Biserica a fost folosită de greco-catolici până în 1948, când a revenit la biserica ortodoxă. Din 1948 până în 1992, a fost locaș de cult și a aparținut de parohia ortodoxă. În 1992, la solicitarea credincioșilor, Episcopul Andrei al Alba Iuliei a reânființat așezământul mănăstiresc cu obște de călugări.
- Biserica mănăstirii cu hramul „Sfantul Mare Ierarh Nicolae”, construită din lemn de stejar, este considerată cea mai veche biserică de lemn din Transilvania. În fiecare an la data de 14 septembrie se oficiază hramul.
Mănăstirea Muncel
- Mănăstirea a fost întemeiată la 25 Februarie 1943, de către Episcopul Nicolae Colan de la Cluj, la inițiativa unui comitet format din 15 persoane din Baia de Arieș, în frunte cu profesorul Lazăr Chirilă.
- După Decembrie 1989, când libertatea de credință a devenit posibilă, mănăstirea „Martirii Neamului” a fost reactivată în 1993 la inițiativa și cu sprijinul credicioșilor din zonă. O contribuție deosebită au avut-o, familia părintelui Gheorghe Alb care a ridicat pe pământul familiei o biserică de lemn și credincioșii din satul Muncelu în frunte cu părintele Eugen Nandrea, care au donat o parte din pământul parohiei pentru noul amplasament al mănăstirii care și-a ales drept ocrotitori „Sfinții Români”.
Muzeul Etnografic Lupșa
- Situat în centrul comunei, lângă Biserica Sf. Gheorghe, este unul dintre cele mai însemnate muzee etnografice sătești din țara noastră și este, în cea mai mare măsură, rod al strădaniei învățătorului Pamfil Albu.
- Muzeul este structurat în următoarele sectoare: la parter: sunt prezentate ocupații precum culesul din natură, albinăritul, vânătoarea, pescuitul, creșterea animalelor, agricultura cu prelucrarea produselor cerealiere.
- La etaj: expoziția continuă cu mineritul și aurăritul practicate în zonă, ciubăritul și dogăritul practicate în speță în partea de sus a țării moților apoi extinsă. colecțiile ce ilustrează evoluția focului și a luminii, transportul, instrumente muzicale și numismatică, obiecte de cult și ceramică din Transilvania.
- Numeroasele instrumente etnografice și lucrări în lemn și lut relevă diversitatea muncilor: minerit, pescuit, morărit, stupărit, plugărit ca și minunatele obiecte de artă și uz domestic construite de ei: tulnice, furci de tors împodobite, bâte ciobănești, cavale, fluiere, ciubere, donițe, covoare, țesături, cusături, sarici și tundre, cămăși și cojoace – portul popular, icoane pe sticlă și lemn, opinci de lemn, linguri și blide de frasin sau fag și multe altele.
