În ultimii cinci ani, românii au demonstrat un progres semnificativ în ceea ce privește educația financiară, devenind mai responsabili cu cheltuielile și gestionarea creditelor, mai ales după șocurile economice generate de pandemie și războiul din Ucraina. Cu toate acestea, există în continuare diferențe considerabile între mediul urban și cel rural, iar anumite segmente ale populației continuă să rămână vulnerabile din punct de vedere financiar.
Conform datelor oficiale, aproape un sfert din populația României nu deține card bancar, iar aproximativ 4,4 milioane de români majori nu aveau cont bancar în 2024. Aceasta subliniază una dintre cele mai mari discrepanțe financiare, în special în mediul rural, unde accesul la servicii financiare moderne este mult mai limitat.
Adrian Negrescu, specialist în educație financiară, a explicat pentru Adevărul că românii, deși au învățat lecții importante din experiențele trecute, cum ar fi efectele dobânzilor mari impuse de IFN-uri, au devenit mai precauți în privința creditelor și mai atenți la dobânzi. Mulți dintre aceștia preferă acum să utilizeze carduri de credit cu rate fără dobândă, ceea ce indică o schimbare pozitivă în comportamentele lor financiare.
În urban, vânătoarea de promoții și utilizarea cardurilor de reducere au devenit preocupări cotidiene. Totuși, în ciuda acestui progres, există încă milioane de români care trăiesc cu obiceiuri financiare tradiționale, fără acces la carduri sau plăți electronice, mulți dintre aceștia fiind obișnuiți cu plata cash sau cu bani împrumutați de la vecini și prieteni. Negrescu subliniază că aceștia fac parte dintr-o categorie vulnerabilă, prinsă în capcana economiei informale și a crizelor economice, pentru care economisirea este un lux inaccesibil.
Adrian Asoltanie, alt specialist în domeniu, menționează că, deși unii români au devenit mai conștienți de importanța unei gestionări financiare corecte, aceștia încă reprezintă doar o parte din populație. Schimbările în comportamentul financiar sunt vizibile în special în urma crizelor repetate – de la pandemia de COVID-19 la războiul din Ucraina – care au stârnit o preocupare mai mare față de economisire și controlul cheltuielilor. „Când apar temeri și evenimente neprevăzute, oamenii își dau seama cât de important este să ai economii pentru vremuri grele”, a declarat Asoltanie.
