Curtea de Conturi a României a publicat raportul privind execuția bugetară pentru anul 2023, evidențiind modul în care au fost alocate fondurile publice și subliniind provocările economice majore cu care s-a confruntat țara. Potrivit raportului, 55% din totalul cheltuielilor bugetare a fost direcționat către domenii precum protecția socială, sănătatea, educația, dar și pentru diverse programe de interes național.
În analiza sa, Curtea de Conturi a detaliat modul în care autoritățile publice au gestionat resursele financiare, realizând 1361 de verificări la nivelul administrației centrale și locale. Misiunile de audit s-au concentrat pe analiza conformității financiare, auditurile de performanță și verificările pentru monitorizarea recomandărilor anterioare. În total, au fost desfășurate 2473 de acțiuni de urmărire a implementării recomandărilor făcute în trecut.
Unul dintre punctele-cheie ale raportului este analiza fondului de rezervă bugetară, folosit de Guvernul României pentru susținerea unor programe strategice. De asemenea, auditul efectuat la instituții cheie, precum Ministerul Finanțelor și ANAF, a scos în evidență nereguli importante, inclusiv lipsa unei strategii clare privind digitalizarea și o monitorizare insuficientă a riscurilor fiscale.
În ceea ce privește structura cheltuielilor, cea mai mare parte a fost alocată pentru domenii sociale (55%), în timp ce investițiile în infrastructură și dezvoltare economică au reprezentat doar 16% din total. În ciuda unei creșteri economice, deficitul bugetar rămâne o problemă gravă, iar datoria publică a României a crescut semnificativ, ajungând la aproape 192 de miliarde de euro.
Pentru a compensa abaterile și neregulile identificate, Curtea de Conturi a emis 79 de sesizări penale, iar valoarea prejudiciilor identificate a fost de 758 milioane lei. De asemenea, au fost realizate măsuri corective pentru îmbunătățirea managementului financiar al instituțiilor publice, însă procesul de implementare a controlului intern managerial a fost considerat insuficient.
