Banca Centrală Europeană (BCE) a anunțat joi că împrumuturile acordate companiilor și gospodăriilor din zona euro au continuat să se majoreze în luna august, confirmând o revenire treptată a creditării după o perioadă îndelungată de stagnare. Datele publicate indică o creștere solidă a fluxului de credite, stimulată de reducerea dobânzilor de politică monetară, care a relaxat accesul la finanțare.
În detaliu, creditele acordate firmelor au avansat cu 3% în august, față de 2,8% în iulie, acesta fiind cel mai ridicat ritm consemnat din vara anului 2023. Gospodăriile au înregistrat, la rândul lor, un progres de 2,5% comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, în creștere de la 2,4% în luna precedentă – cel mai bun nivel din aprilie 2023. Evoluția sugerează că atât mediul de afaceri, cât și consumatorii profită de costurile mai scăzute ale creditării.
BCE a redus, în total, dobânzile de referință cu două puncte procentuale în ultimele luni, după un ciclu de înăsprire monetară menit să combată inflația ridicată. Oficialii instituției speră că aceste măsuri vor încuraja investițiile și consumul într-o economie europeană afectată de încetinirea cererii globale, tensiunile geopolitice și costurile ridicate ale energiei.
Pe de altă parte, creșterea masei monetare M3 – indicator-cheie care reflectă lichiditatea din economie – a fost de doar 2,9% în august. Valoarea s-a situat sub estimările analiștilor, care mizau pe un avans de 3,3%. Acest rezultat alimentează opiniile potrivit cărora economia zonei euro rămâne fragilă, cu perspective moderate pentru trimestrul patru din 2025.
Mai mulți economiști avertizează că, deși creditarea se intensifică, riscul ca firmele să amâne investițiile pe fondul incertitudinilor geopolitice și al cererii externe slabe rămâne ridicat. În același timp, gospodăriile continuă să fie prudente, orientându-se către credite mai ales pentru locuințe și consum esențial.
Pentru BCE, dilema rămâne aceea de a echilibra sprijinul acordat creșterii economice cu menținerea sub control a inflației, care în multe state membre se situează încă peste ținta de 2%. Următoarea decizie de politică monetară a instituției este așteptată cu interes de piețe, întrucât ar putea oferi noi indicii asupra ritmului viitor al dobânzilor și asupra susținerii economiei europene.
