Guvernul condus de premierul Ilie Bolojan și-a planificat prezentarea celui de-al treilea pachet de măsuri fiscal-bugetare la jumătatea lunii septembrie 2025, după ce va efectua o nouă analiză a situației financiare, potrivit declarațiilor sale pentru Antena 3 CNN.
„În perioada următoare, trebuie să mai adoptăm și alte legi, unele sunt de corectare de nedreptăți, altele de reduceri de cheltuieli, altele de a veni cu proiecte de dezvoltare, în așa fel încât să creăm condiții de relansare economică. Dar, după ce adoptăm acest pachet, după ce facem o nouă analiză a situației noastre, vom anunța la jumătatea lunii septembrie aceste lucruri”.
Aceste măsuri sunt gândite să ofere predicibilitate fiscală și să evite efectele negative ale unor sprijinuri luate prea impulsiv, a menționat premierul: „Să nu facem rău, pentru că aspecte care țin de ajutoare de stat sau de forme de sprijin de genul acesta trebuie să le luăm într-o manieră bine gândită”
Referitor la programul Rabla, Bolojan a criticat alocarea anterioară a fondurilor pentru autoturisme ce nu erau produse în România, accentuând nevoia susținerii producției autohtone și a echilibrării balanței comerciale: „Ani de zile am pompat sume destul de mari în sistemele de vouchere de tip Rabla … noi, practic, ne-am agravat și mai mult deficitele de balanță comercială … dacă, într-adevăr, dorim să susținem înlocuirea parcului auto vechi … ar trebui să dimensionăm aceste vouchere pe tipuri de mașini care se regăsesc în producția din România”.
Premierul a adăugat că, „nemaiavând atâția bani”, bugetul pentru Rabla a fost redus, dar a fost lăsat un „centru de greutate” pentru producția locală.
Între timp, Guvernul a reorganizat Pachetul 2 de măsuri fiscale, fragmentându-l în cinci componente: reforma în fiscalitate, pensii speciale, sănătate, administrație locală și guvernanța companiilor de stat. Această decizie are scopul de a asigura o coerență legislativă și de a reduce riscul de inacțiune de către Curtea Constituțională.
Guvernul a anunțat intenția de a își angaja răspunderea separat pe fiecare componentă, iar în plan este ca pachetele să intre în vigoare până la începutul lunii octombrie.
Un element-cheie al reformei îl reprezintă reducerea salarială de aproximativ 30% pentru conducerea instituțiilor precum ASF, ANRE și ANCOM. Această măsură, vizând salariile care pot atinge 61.000-75.000 lei, a întâmpinat opoziție din partea sindicalilor, care avertizează că această diminuare ar afecta autonomia instituțiilor și ar aduce riscuri sistemice.
Președintele CFA, Adrian Codîrlașu, a remarcat că administrația centrală și locală este supradimensionată: „1 milion 300 mii de oameni … deși avem digitalizare a tot crescut. E ceva nenatural aici, trebuie făcută reducere de personal”.
Altă schimbare vizată: interdicția cumulului pensiei cu salariul, amânată până în septembrie, cu excepții posibile pentru cadre medicale și didactice – văzute ca sectoare în care legea trebuie aplicată cu flexibilitate, după cum a explicat premierul.
