Corpul uman are o capacitate naturală de a „detecta și elimina celulele care nu sunt ca el însuși”, explică Karen Knudsen, directoarea executivă a Institutului Parker pentru Imunoterapie a Cancerului, organizație non-profit din SUA care susține dezvoltarea imunoterapiei.
În mod normal, acest mecanism ar trebui să elimine și celulele canceroase. Totuși, unele dintre acestea reușesc să evite sistemul imunitar, dezvoltându-se necontrolat și devenind greu de diferențiat de celulele sănătoase.
Imunoterapia are ca scop „demascarea” acestor celule, astfel încât organismul să le recunoască și să le distrugă eficient.
Cum funcționează imunoterapia
Printre cele mai utilizate metode se numără terapiile cu celule CAR-T și inhibitorii punctelor de control imun.
Terapiile CAR-T presupun prelevarea celulelor T din sângele pacientului, modificarea lor în laborator pentru a recunoaște celulele canceroase și reintroducerea acestora în organism. În prezent, această metodă este utilizată în special pentru cancerele hematologice.
Inhibitorii punctelor de control imun acționează diferit: dezactivează mecanismele prin care sistemul imunitar este „frânat”, permițând astfel celulelor T să identifice și să atace tumorile.
Această descoperire a fost recompensată cu Premiul Nobel în 2018 și este utilizată astăzi în tratamentul mai multor tipuri de cancer.
Limitări și efecte secundare
Cu toate progresele, imunoterapia nu este lipsită de limite. Cercetătorii încearcă încă să adapteze terapiile CAR-T pentru tumorile solide, care reprezintă majoritatea cazurilor de cancer.
În plus, tratamentul este costisitor și complex.
„Inhibitorii punctelor de control imun pot avea un caleidoscop de efecte secundare”, explică Samra Turajlic, medic oncolog la Institutul Francis Crick din Londra.
Aceste reacții apar deoarece sistemul imunitar poate ajunge să afecteze și țesuturile sănătoase. Printre efectele frecvente se numără erupțiile cutanate, oboseala sau problemele digestive, iar în cazuri rare pot apărea inflamații severe.
„O problemă fundamentală este că nicio imunoterapie nu este eficientă la 100% dintre pacienți”, subliniază Samra Turajlic.
În prezent, doar 20–40% dintre pacienți răspund favorabil la acest tip de tratament.
Noi direcții de cercetare
Pentru a crește eficiența imunoterapiei, cercetătorii explorează mai multe direcții.
Studii recente arată că dieta, în special una bogată în fibre, ar putea influența răspunsul la tratament prin modificarea microbiomului intestinal. De asemenea, statinele sau momentul administrării terapiei ar putea juca un rol important.
Combinarea imunoterapiei cu radioterapia este o altă strategie promițătoare.
„Radiațiile pot, de fapt, să facă tumora vizibilă pentru sistemul imunitar”, explică Sandra Demaria, cercetător la Centrul Medical Weill Cornell.
Medicina personalizată devine, de asemenea, esențială.
„Cancerul nu este o singură boală. Este vorba despre 200 de boli diferite, toate cu origini diferite și, prin urmare, necesitând tratamente diferite”, afirmă Karen Knudsen.
„Acest domeniu se află într-un moment de cotitură”, subliniază Sandra Demaria. „Acum putem trece la un model în care tratăm nu cancerul în sine, ci pacientul.”
Rezultate promițătoare
Studii recente realizate la Centrul de Cancer Memorial Sloan Kettering au arătat rezultate remarcabile pentru anumite tipuri de tumori, inclusiv dispariția completă a acestora în unele cazuri.
„Trebuie să lăsăm în urmă epoca medievală și să ne îndreptăm spre modernitate”, afirmă Luis Díaz, șeful secției de oncologie a tumorilor solide.
„Îndepărtarea rectului, a stomacului sau a vezicii urinare… trebuie să putem oferi ceva mai bun decât atât”, adaugă acesta.
Totuși, doar aproximativ 5% dintre tumori răspund la aceste terapii inovatoare.
„Celelalte 95% au nevoie de o alternativă la fel de eficientă”, subliniază Luis Díaz.
Vaccinurile anticancer – viitorul tratamentelor
O direcție promițătoare este dezvoltarea vaccinurilor împotriva cancerului.
„Intrăm într-o lume nouă. Este însăși definiția medicinei de precizie”, afirmă Karen Knudsen. „Acum am putea fi capabili să dezvoltăm, și foarte rapid, strategii de vaccinare specifice tumorii pe care o are fiecare pacient.”
Primele rezultate sunt încurajatoare: pacienți tratați cu vaccinuri personalizate au rămas fără cancer ani la rând după intervențiile chirurgicale.
Deși mai sunt necesare studii pentru validarea acestor terapii, imunoterapia reprezintă una dintre cele mai importante evoluții din oncologie.
„Au apărut multe noi ținte și agenți terapeutici promițători, dar aceștia nu au reușit să depășească fazele inițiale ale studiilor clinice”, avertizează Sandra Demaria.
Chiar și așa, pentru pacienții care răspund la tratament, rezultatele sunt spectaculoase.
„Ne îndreptăm într-o direcție magnifică”, spune Sideris, pacientă inclusă într-un studiu clinic.
Aceasta adaugă: „Unul dintre doctori mi-a spus că, în zece ani, orice tip de chimioterapie sau radioterapie va fi la fel de anacronică ca și vărsarea de sânge: ceva complet demodat”.
