Datele publicate de Institutul Național de Statistică (INS) privind utilizarea pesticidelor în agricultură în anul 2023 arată că rapița rămâne una dintre culturile cel mai intens protejate din România. Potrivit raportului, nu mai puțin de 91,2% din suprafața cultivată cu rapiță a fost tratată cu produse de protecție a plantelor, ceea ce plasează această cultură pe primul loc la nivel național.
În total, fermierii au însămânțat 641.425 de hectare cu rapiță, dintre care 584.951 de hectare au primit tratamente fitosanitare. Rapița este considerată o cultură de mare valoare economică, dar și una vulnerabilă în fața dăunătorilor timpurii, precum puricii de pământ sau gândacul lucios, ceea ce explică necesitatea aplicării constante a tratamentelor.
Pe locul al doilea în clasament se află floarea-soarelui, cu 88,9% din suprafață tratată, iar grâul ocupă poziția a treia, cu 86,8%. În contrast, culturile de legume, precum tomatele, au beneficiat de tratamente pe o suprafață mult mai redusă: doar 14.221 de hectare din cele 33.862 cultivate au fost protejate cu pesticide.
Ce tipuri de pesticide au folosit fermierii în 2023
INS precizează că, în cazul produselor solide, insecticidele au reprezentat cea mai mare pondere (50,1%), urmate de fungicide (42,8%) și erbicide (5,1%). În schimb, la produsele lichide, domină erbicidele, cu un procent de 64,6%, în timp ce fungicidele au reprezentat 28,1%, iar insecticidele 6%.
Regiunile cu cele mai multe pesticide utilizate
Cele mai mari cantități de produse solide au fost distribuite în Sud-Muntenia (23,9%), Sud-Est (23,6%) și Nord-Est (14,7%). Pentru tratamentele lichide, topul este condus tot de Sud-Est (24,9%), urmat de Sud-Muntenia (24,7%) și Nord-Est (13,3%).
Specialiștii atrag atenția că intensificarea dependenței de pesticide reflectă atât presiunea bolilor și dăunătorilor, cât și necesitatea menținerii productivității agricole în contextul schimbărilor climatice, secetei și condițiilor pedologice tot mai dificile.
În același timp, la nivel european continuă discuțiile privind reducerea utilizării pesticidelor și accelerarea tranziției către practici agricole mai sustenabile, fermierii români fiind încurajați să adopte tehnologii moderne, monitorizare digitală și soluții alternative pentru a reduce presiunea chimică asupra solului și biodiversității.
