Uniunea Europeană se pregătește pentru negocieri intense privind viitorul buget multianual pentru perioada 2028–2034, după ce președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a transmis statelor membre și Parlamentului European o serie de opțiuni care modifică versiunea inițială a proiectului. Demersul vine în contextul în care eurodeputații au avertizat că ar putea respinge bugetul dacă nu există garanții suplimentare pentru sectoarele considerate vulnerabile, inclusiv agricultura și regiunile rurale.
Într-o scrisoare oficială trimisă președintei Parlamentului European, Roberta Metsola, precum și președinției daneze a Consiliului UE, von der Leyen propune extinderea competențelor la nivel regional și întărirea controlului legislativ asupra modului în care sunt distribuite fondurile europene. Printre sugestiile înaintate se află posibilitatea acordării de fonduri dedicate exclusiv dezvoltării rurale, separat de bugetele gestionate prin Politica Agricolă Comună (PAC).
Conform estimărilor oficiale, noul cadru financiar multianual ar putea ajunge la aproximativ 2.000 de miliarde de euro, ceea ce reprezintă o creștere semnificativă față de actualul buget, stabilit în urmă cu șapte ani. O parte consistentă a sumelor ar urma să fie direcționată către modernizarea agriculturii, digitalizarea fermelor, combaterea efectelor schimbărilor climatice și sprijinirea comunităților afectate de depopulare.
Pentru România, aceste modificări ar putea aduce oportunități substanțiale, având în vedere că peste 45% din populația țării locuiește în zone rurale, iar investițiile în infrastructură, servicii publice, procesare agricolă și reconversie profesională sunt încă insuficiente. Fondurile suplimentare ar putea sprijini și sectorul agroalimentar, unul dintre pilonii economiei naționale.
Parlamentul European solicită, totodată, un rol mai important în controlul și monitorizarea cheltuielilor, în condițiile în care situația geopolitică, presiunea migrației și nevoile de securitate cresc. Comisia propune o procedură mai transparentă de alocare a fondurilor, precum și criterii clare pentru accesarea granturilor în funcție de performanță și impact socio-economic.
Pentru ca bugetul să fie adoptat, este necesar votul unanim al statelor membre, iar observatorii politici estimează că negocierile vor fi îndelungate. Interesele divergente dintre statele contribuabile nete și cele beneficiare ar putea prelungi procesul până în 2027.
Specialiștii în economie europeană consideră că majorarea bugetului este inevitabilă, în contextul războiului din Ucraina, costurilor tranziției energetice și reformelor din domeniul digital.
Noul buget este așteptat să contureze prioritățile Uniunii pentru următorul deceniu, iar dezvoltarea rurală pare să devină o temă centrală pentru Bruxelles, ținând cont de presiunea socială, protestele agricultorilor și necesitatea revitalizării comunităților locale.
