Parlamentul a adoptat miercuri o modificare importantă a Codului Muncii, prin care părinții care au în îngrijire copii cu dizabilități, cu vârsta de până la 18 ani, vor putea lucra de acasă sau în regim de telemuncă opt zile pe lună. Excepție fac doar cazurile în care specificul activității nu permite această formă de lucru.
Proiectul legislativ introduce și o facilitate suplimentară pentru familiile cu mai mulți copii cu handicap sau cu gemeni, tripleți ori multipleți – câte două zile de telemuncă în plus pentru fiecare copil.
„Salariații care au în întreținere copii cu handicap beneficiază de 8 zile pe lună de muncă la domiciliu sau în regim de telemuncă, conform Legii nr. 81/2018, cu modificările și completările ulterioare, cu excepția situațiilor în care natura sau felul muncii nu permite desfășurarea activității astfel. În cazul familiilor cu doi sau mai mulți copii cu handicap, se acordă câte 2 zile suplimentare pentru fiecare copil, inclusiv în cazul copiilor gemeni sau tripleți”, se arată în textul adoptat.
Camera Deputaților a fost for decizional în acest caz, după ce inițiativa a trecut anterior și de Senat. Următorul pas este promulgarea legii de către președintele României, moment în care aceasta va intra în vigoare.
De la 4 la 8 zile – sprijin crescut pentru părinți
Până acum, legislația permitea părinților care au copii cu vârsta de până la 11 ani să beneficieze de 4 zile de telemuncă pe lună. Noua reglementare dublează această perioadă, dar o extinde special pentru familiile care au în grijă minori cu handicap până la 18 ani.
Justificarea schimbării
În nota de fundamentare a proiectului, inițiatorii au explicat că nevoile copiilor cu dizabilități sunt mult mai complexe decât cele ale altor copii, ceea ce presupune timp suplimentar de îngrijire și atenție sporită.
„Timpul necesar pentru îngrijirea unui copil cu handicap este semnificativ mai mare comparativ cu cel necesar pentru îngrijirea unui copil fără handicap. În plus, dezvoltarea fizică și psihică a unui copil cu handicap diferă considerabil de cea a unui copil fără handicap. De exemplu, în cazul copiilor cu autism, vârsta biologică nu coincide cu cea mentală, un copil de 6 ani având, în unele cazuri, vârsta mentală a unuia de 1,5/2 ani”, se precizează în document.
„Considerăm că, spre deosebire de părinții copiilor care nu suferă de handicap, părinții copiilor cu handicap trebuie să beneficieze de un sprijin din partea legiuitorului, sens în care se impune legiferarea, astfel încât aceasta să răspundă nevoilor reale ale acestora”, se mai arată în nota de fundamentare.
