Potrivit datelor recente ale Institutului Național de Statistică (INS), câștigul mediu net pe economie în luna august 2025 a urcat la 5.387 lei. Crescând doar cu circa 4,4% față de aceeași lună a anului precedent, această majorare este insuficientă pentru a compensa efectele inflației. Rata anuală a prețurilor de consum a fost de aproape 9,9% în august 2025.
Prin urmare, deși nominal câștigul salarial mediu net a crescut, puterea de cumpărare reală a populației a fost erodată semnificativ. Practic, inflația a fost de două ori mai mare decât creșterea nominală a salariilor, ceea ce conduce la o stagnare, sau chiar regres, în termeni reali.
Evoluții recente și variații lunare
Date intermediare din INS indică faptul că în luna iunie 2025, salariul mediu net era de 5.539 lei, cu o creștere modestă de 0,6% față de luna precedentă. În iulie, însă, câștigul mediu net a scăzut ușor, ajungând la 5.517 lei, în scădere cu 22 lei față de iunie.
Astfel, datele lunare arată o volatilitate moderată, în care prime ocazionale, bonusuri și rezultatele sezoniere ale producției joacă un rol semnificativ. În plus, fluctuațiile apar mai ales în sectoare private, care pot întârzia plata bonusurilor sau alte componente variabile.
Diferențele între industrii și județe sunt mari. De exemplu:
În iunie 2025, cele mai mari salarii medii nete s-au regăsit în fabricarea produselor de cocserie și în prelucrarea țițeiului (12.656 lei) și în IT / servicii informatice (11.957 lei).
La polul opus, cele mai mici câștiguri au fost în hoteluri și restaurante (3.367 lei) și în fabricarea articolelor de îmbrăcăminte (3.442 lei).
Regiunile urbane mari, unde investițiile și proiectele cu valoare adăugată ridicată sunt mai prezente, au salarii medii semnificativ mai mari decât zonele rurale sau județele mai sărace. Un studiu recent arăta discrepanțe de mii de lei între județe, în funcție de impactul industrial și infrastructură.
Ce înseamnă pentru angajați și economie
Această divergență între creșterea nominală și inflația reală afectează direct traiul oamenilor:
Înghețarea puterii de cumpărare — chiar dacă cifrele par pozitive, majorările de salarii nu acoperă creșterea prețurilor la alimente, energie, transport și utilități.
Presiune asupra bugetelor familiilor — cheltuielile de bază — mâncare, energie, alimente — cresc mai rapid decât veniturile, ceea ce obligă consumatorii să reducă alte cheltuieli.
Inechități accentuate — cei cu salarii mai mici sunt mai afectați, pentru că o proporție mai mare din venitul lor merge către coșul de consum de bază.
Posibile tensiuni sociale și revendicări salariale — dacă angajații simt că nu pot trăi mai bine, presiunile pentru majorări de salarii reale vor crește.
Prognozele 2025–2026 indică continuarea unei creșteri ușoare a salariilor, dar la ritmuri care se pot afla constant sub rata inflației, dacă aceasta nu se temperază. Conform unei analize recente, salariul mediu net va crește în 2025 cu 6,2%, până la circa 5.900 lei, dar acest avans tot ar putea fi erodat dacă inflația rămâne ridicată.
Totodată, experții avertizează că măsurile fiscale sau de majorare a salariului minim nu pot compensa integral pentru pierderea puterii de cumpărare dacă guvernele nu controlează prețurile sau nu stimulează creșterea productivității.
