O nouă prognoză realizată de serviciile de monitorizare agricolă internaţionale arată că România are toate şansele să obţină în 2025 una dintre cele mai mari recolte de grâu din ultimul deceniu. Estimările recente, bazate pe informaţii furnizate de Departamentul pentru Agricultură al SUA (USDA) şi date ale Uniunii Europene, indică o producţie care ar putea depăşi 12 milioane de tone.
Potrivit raportului USDA din august 2025, creşteri semnificative ale randamentelor agricole au fost observate în mai multe ţări UE, inclusiv în România. În acelaşi timp, piaţa europeană beneficiază de condiţii meteo mai prietenoase în multe regiuni, ceea ce a dus la revizuiri în sus ale estimărilor de producţie pentru grâu în blocul comunitar, România fiind unul dintre contributori.
Raportul USDA menţionează explicit că UE şi-a majorat estimările pentru producţia de grâu la 138,3 milioane de tone în sezonul 2025/26, o valoare istorică pentru blocul comunitar, iar România este una dintre ţările cu cele mai mari contribuţii la creşterea estimată.
Pentru 2024, datele INS confirmă o recoltă românească de aproximativ 9,8 milioane de tone de grâu, obţinută de pe cca 2,2 milioane de hectare. Prognozele pentru 2025 sugerează o mărire a suprafeţei cultivate (și menţinerea ei la valori apropiate) şi potențial un randament mai bun, ceea ce face posibil ca recolta să atingă sau să depăşească 12,5 milioane tone.
Poziţia în clasamentul european
Chiar cu aceste estimări optimiste, România nu ar ocupa primul loc la nivel european în ceea ce priveşte cantitatea de grâu produsă. Franţa rămâne lider, urmată de Germania și Polonia. Potrivit datelor UE și USDA, Franța este estimată să obţină peste 34 de milioane de tone de grâu, Germania undeva la 22-23 milioane, iar Polonia în jur de 12-13 milioane, ceea ce plasează România pe un onorabil loc al patrulea.
Factori care influenţează producţia
Cresterea producţiei se datorează mai multor factori conjuncturali:
-condiţii meteorologice mai favorabile în zonele principale de cultură din România;
-investiţii şi tehnologii agricole îmbunătăţite, în particular în ceea ce priveşte soiurile şi irigarea;
-politica agricolă europeană, sprijinul pentru fermieri, precum şi cererea internaţională de cereale, care menţine preţurile atractive.
Limitări şi incertitudini
Totuşi, prognozele nu sunt lipsite de riscuri:
-lipsa datelor finale de la Institutul Național de Statistică pentru anumite zone agricole poate duce la revizuiri ulterioare;
-fenomene extreme (secetă, inundaţii, temperaturi neobişnuit de ridicate) ar putea afecta randamentele;
-fluctuaţiile de pe piaţa internaţională agricolă, precum costurile inputurilor (seminţe, îngrăşăminte, combustibil), pot reduce profitabilitatea și motivaţia pentru fermieri.
