Senatul României a aprobat un proiect de lege care introduce un set amplu de restricții pentru persoanele care ocupă funcții sau demnități publice, atât înainte de numirea în instituții, cât și după încheierea activității în sectorul de stat. Noua inițiativă legislativă urmărește consolidarea integrității în administrație și prevenirea conflictelor de interese, o temă intens dezbătută în contextul reformelor anticorupție și al gestionării fondurilor europene.
Actul normativ intervine asupra mai multor legi existente în domeniul eticii administrative și stabilește reguli clare privind relația dintre instituțiile publice și mediul privat. Potrivit proiectului, restricțiile se aplică persoanelor care, înainte de ocuparea unei funcții publice, au desfășurat activități profesionale în companii private cu potențial impact asupra viitoarelor atribuții la stat.
Prin restricția de preangajare, persoanele numite, alese sau angajate în instituții publice nu vor avea voie timp de 12 luni să deruleze activități de control, supraveghere sau semnare de contracte cu firme la care au lucrat în anul anterior. Scopul este prevenirea raportării conflictuale și favorizarea unui climat de transparență în procedurile administrative.
În mod similar, restricția postangajare interzice exercitarea activităților profesionale timp de un an în companii private care se suprapun cu atribuțiile exercitate în ultimele 12 luni în instituțiile statului. Intervalul este denumit „perioadă de reflecție” și există deja în legislația altor țări din UE.
Categoriile vizate sunt extinse: membri ai Guvernului, consilieri, aleși locali, directori din sănătate și educație, personalul implicat în atribuirea de contracte publice, evaluatori de proiecte europene, consultanți juridici și auditori interni. Reglementările vizează inclusiv persoanele din conducerea regiilor autonome, companiilor naționale și societăților comerciale în care statul deține participații majoritare.
O excepție notabilă este reprezentată de structurile din apărare, ordine publică și siguranță națională, care nu intră sub incidența noilor reguli.
Pentru implementare, instituțiile publice vor desemna un responsabil care verifică declarațiile obligatorii depuse în termen de 15 zile de la numire. Nerespectarea obligațiilor poate duce la sancțiuni disciplinare.
În cadrul dezbaterilor, senatorul UDMR Levente Novak a criticat faptul că anumite categorii sunt exceptate:
„Nu vedem rostul excepțiilor din această lege, nu vedem de ce prim ministrul ar fi exceptat de anumite prevederi față de colegii din guvern, ceilalți miniștri. Totodată, nu este justificată excepția în ceea ce privește ordinea publică și siguranță. În acest caz, sperăm că aceste lacune vor fi corectate în Camera Deputaților pentru a avea o lege mai justă pentru toți”, a transmis acesta.
Proiectul continuă traseul legislativ la Camera Deputaților, forul decizional, unde se așteaptă noi amendamente. Specialiștii în drept administrativ afirmă că legea apropie România de standardele europene privind etica profesională în sectorul public, reducând riscul de influențe economice nejustificate.
