Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) a publicat proiectul de ordin care stabilește formularele ce vor fi utilizate pentru declararea impozitului suplimentar aplicat marilor companii și grupurilor multinaționale. Este vorba despre „Declarația informativă privind impozitul suplimentar” și „Notificarea referitoare la obligația de depunere a declarației informative”, documente necesare pentru aplicarea cotei minime globale de impozitare de 15%.
Această măsură transpune în legislația națională Directiva (UE) 2022/2523, parte din pachetul fiscal OCDE/G20 Pilon II, care urmărește să combată erodarea bazei de impozitare și transferul profiturilor către jurisdicții cu taxe reduse. Vizate sunt grupurile multinaționale și companiile naționale cu venituri consolidate de peste 750 milioane euro.
Cum funcționează impozitul minim global
Impozitul suplimentar se aplică în situațiile în care entitățile dintr-un grup plătesc o rată efectivă de impozit sub pragul minim de 15%. În acest caz, România va colecta diferența, prin mecanismul Qualified Domestic Top-Up Tax (QDTT), astfel încât profiturile generate local să fie impozitate echitabil.
Instrumentele europene evidențiază trei reguli principale:
-Income Inclusion Rule (IIR) – permite statului unde se află compania-mamă să impună diferența de impozitare dacă subsidiarele plătesc sub prag.
-Undertaxed Profits Rule (UTPR) – repartizează impozitul către alte țări atunci când IIR nu este aplicat.
-Qualified Domestic Top-Up Tax (QDTT) – permite statului unde funcționează entitatea subimpozitată să colecteze local diferența.
Aplicarea legislației în România
Regimul fiscal este reglementat prin Legea nr. 431/2023, intrată în vigoare în ianuarie 2024, iar articolul 48 al acesteia obligă ANAF să stabilească modelele declarațiilor fiscale. Termenul general de depunere este de 15 luni de la încheierea exercițiului financiar, iar pentru primul an de aplicare se acordă o prelungire de până la 18 luni.
Formularele aprobate trebuie completate electronic, prin programul pus la dispoziție de ANAF, fiind depuse la administrația fiscală competentă. Contribuabilii cu exercițiu financiar diferit de anul calendaristic vor respecta aceleași termene.
Cooperare europeană și schimb automat de informații
Pentru a facilita implementarea, Uniunea Europeană a adoptat Directiva DAC 9, menită să standardizeze schimbul automat de date fiscale între statele membre. Deși directiva nu a fost încă transpusă în legislația națională, Ministerul Finanțelor confirmă păstrarea denumirilor existente pentru coerență juridică.
În plus, România participă la proiectul european TSI 25RO17, alături de alte 13 state membre, pentru dezvoltarea infrastructurii tehnice și administrative necesare aplicării Pilonului II.
