Guvernul României a lansat un proiect legislativ menit să încurajeze ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor și al persoanelor aflate în grupuri vulnerabile. Propunerile includ introducerea unei prime lunare pentru tinerii care obțin un loc de muncă stabil, creșterea vârstei până la care șomerii pot beneficia de subvenții, precum și acordarea de facilități pentru angajarea mamelor cu minimum trei copii sau a persoanelor care au executat pedepse privative de libertate.
Conform documentului publicat, tinerii NEET – cei care nu lucrează și nu urmează studii – vor putea beneficia de sprijin financiar dacă se angajează cu normă întreagă, pe perioadă nedeterminată. Programul, denumit „Primul loc de muncă”, presupune o „primă de stabilitate” timp de 24 de luni: 1.000 de lei lunar în primul an, respectiv 1.250 de lei în al doilea. Sumele vor fi neimpozabile și au ca scop fidelizarea angajatului, diminuarea muncii nedeclarate și reducerea ratei șomajului în rândul tinerilor.
Finanțarea acestor măsuri se va realiza în principal prin fonduri europene gestionate de Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă, dar și prin optimizări bugetare, precum modificarea criteriilor de eligibilitate pentru anumite subvenții.
Totodată, proiectul introduce măsuri suplimentare pentru stimularea ocupării persoanelor considerate vulnerabile. Angajatorii vor putea solicita subvenții pentru încadrarea mamelor cu cel puțin trei copii aflați în întreținere, precum și a persoanelor care au executat pedepse sau cărora li s-au aplicat măsuri educative dispuse de instanțele de judecată. Autoritățile susțin că această inițiativă este menită să combată excluziunea socială și să faciliteze reintegrarea.
O altă modificare importantă privește vârsta șomerilor eligibili pentru subvenții. Pragul va fi ridicat de la 45 la 50 de ani, în linie cu tendințele din statele europene unde populația activă tinde să îmbătrânească, iar reinserția profesională devine tot mai dificilă pentru persoanele din această categorie.
Proiectul intenționează, de asemenea, să clarifice în legislație definiția „persoanei vulnerabile”, prin corelare cu normele din economia socială, pentru a facilita aplicarea unitară a politicilor publice.
Nu în ultimul rând, se propune extinderea contractului de solidaritate – utilizat în prezent pentru tinerii expuși marginalizării sociale – către alte grupuri cu dificultăți majore de integrare pe piața muncii, transformând instrumentul într-un mecanism flexibil de sprijin profesional personalizat.
