Economia românească traversează o perioadă dificilă, marcată de stagnare prelungită și presiuni inflaționiste care nu se atenuează. Cel mai recent raport al Asociației CFA România, care măsoară încrederea analiștilor în evoluția macroeconomică, indică faptul că situația rămâne fragilă, iar perspectivele nu sunt îmbucurătoare.
Adrian Codirlașu, vicepreședintele Asociației, atrage atenția că indicatorul de încredere s-a menținut în septembrie 2025 la un nivel similar cu cel din luna anterioară, ceea ce reflectă o economie aflată în teritoriu de recesiune tehnică. Cele două componente ale indicatorului au evoluat în direcții diferite: evaluarea condițiilor actuale s-a deteriorat, în timp ce așteptările pentru următoarele luni au cunoscut o ușoară îmbunătățire.
„Pentru prima oară în acest episod inflaționist, majoritatea analiștilor anticipează o scădere a ratei inflației comparativ cu nivelul actual. Totuși, procesul dezinflaționist va fi lent. Iar politica fiscală rămâne principalul risc pentru inflație și în anul următor”, a subliniat Codirlașu.
Analiza CFA indică o inflație estimată la aproximativ 7,18% în septembrie 2026, considerabil sub nivelul actual, dar tot departe de ținta BNR. Costurile salariale în creștere, deficitele mari și cererea încă ridicată temperează procesul de scădere a prețurilor.
În același timp, prognozele privind produsul intern brut nu sunt optimiste: pentru 2025, se prevede o creștere economică de sub 1%, iar o parte dintre analiști iau în calcul chiar scenariul unei recesiuni tehnice.
Presiune pe curs și pe finanțele publice
Aproape 9 din 10 analiști consideră că leul se va deprecia în următoarele luni. Estimările indică un curs mediu de 5,12 lei/euro în următoarele 6 luni, respectiv 5,18 lei/euro într-un orizont de un an.
Cele mai mari îngrijorări vin însă din zona politicii fiscale: deficitul bugetar pentru 2025 este proiectat în jurul valorii de 8,6% din PIB, iar datoria publică ar putea avansa spre 59% din PIB — un nivel aproape de pragurile de alertă europeană.
Piața imobiliară, în fază de așteptare
În ceea ce privește prețurile locuințelor, 61% dintre respondenți anticipează stagnare în următoarele 12 luni. Aproape jumătate consideră că locuințele sunt în prezent supraevaluate, ceea ce sugerează o posibilă „înghețare” a tranzacțiilor.
