Românii ar putea utiliza în curând un cont unic pentru autentificarea în toate site-urile și aplicațiile instituțiilor publice, potrivit unei inițiative legislative depuse recent la Senat. Proiectul propune introducerea unui mecanism național de identitate digitală unitar, bazat pe ROeID, prin care cetățenii să se poată conecta rapid, în siguranță și fără proceduri redundante la serviciile digitale ale statului.
Demersul legislativ urmărește armonizarea sistemelor de autentificare electronică din administrația publică cu legislația europeană privind identitatea digitală (eIDAS), dar și pregătirea României pentru adoptarea Portofelului European de Identitate Digitală. Conform inițiatorilor, lipsa unui cadru normativ coerent și a unui standard tehnic unic a fragmentat până acum accesul la platformele electronice ale statului, generând dificultăți atât pentru cetățeni, cât și pentru instituții.
Proiectul legislativ prevede ca toate instituțiile publice să implementeze ROeID sau un serviciu echivalent acreditat, astfel încât persoanele fizice, firmele și funcționarii publici să se autentifice printr-un singur sistem în portalurile administrației. Astfel, operațiunile precum depunerea cererilor online, accesarea dosarelor electronice, transmiterea documentelor sau consultarea informațiilor administrative vor deveni mai rapide și mai predictibile.
Un alt element important al proiectului este includerea unui termen unic de implementare: instituțiile statului vor avea la dispoziție 12 luni de la intrarea în vigoare a legii pentru a integra ROeID. Autoritatea pentru Digitalizarea României (ADR) va gestiona procesul, va publica ghiduri tehnice și va menține un registru public cu stadiul implementării pentru fiecare instituție. În plus, pentru a încuraja interoperabilitatea europeană, autoritățile vor fi obligate să accepte mijloacele de identificare electronică notificate la nivelul UE.
Inițiativa menține și alternative pentru persoanele care nu pot sau nu doresc să utilizeze identitatea digitală, astfel încât accesul la serviciile publice să nu fie limitat. Totodată, conducătorii instituțiilor care nu respectă termenul de implementare riscă amenzi cuprinse între 5.000 și 10.000 de lei, aplicate de ADR.
Dacă proiectul va fi adoptat, România va face unul dintre cei mai importanți pași spre digitalizarea coerentă a administrației publice, iar utilizatorii vor beneficia de un acces unificat, rapid și sigur la toate serviciile electronice ale statului.
