Distribuitorii de bunuri din România ridică semne de întrebare asupra unei inevitabile majorări a salariului minim de la 1 ianuarie 2026, insistând că o astfel de decizie survine într-un context economic advers şi riscă să afecteze competitivitatea companiilor din sector.
„Apreciem ca neloială şi incorectă poziţia Guvernului privind oportunitatea creşterii salariului minim brut. În condiţiile în care nivelul fiscalităţii a fost crescut de Guvern, fără a lua în considerare poziţiile ferme contrare ale reprezentanţilor asociaţiilor mediului de afaceri … creşterea poverii fiscale asupra angajatorului … denotă exclusiv incapacitatea Guvernului de a genera politici publice sustenabile pe termen scurt şi mediu”, a declarat Ovidiu Gheorghe, director la Asociația Companiilor de Distribuție de Bunuri din România (ACDBR), scrie termene.ro.
La rândul său, Ghassan Shakhshir, vice-preşedinte al ACDBR şi director general al Safeway International Impex SRL, avertizează că în doar doi ani, salariul minim brut a crescut de la 3.000 lei la 4.050 lei – o urcare de aproximativ 35% – ceea ce pune o presiune accentuată asupra firmelor cu marje reduse: „Impactul se resimte direct în profitabilitate, cash-flow şi capacitatea de rezistenţă”. El subliniază că, în paralel, vânzările în sectorul comerţului cu amănuntul au înregistrat o scădere de 7,2% în august 2025 faţă de luna precedentă, iar consumul total s-a redus cu 4%. „Cu alte cuvinte, firmele sunt obligate să plătească mai mult într-un moment în care vând mai puţin. În plus, salariile cresc mai repede decât productivitatea”, afirmă Shakhshir.
Distribuitorii reclamă că, simultan cu creşterea salariului minim, autorităţile au majorat şi taxele şi impozitele pentru mediul de afaceri, ceea ce conduce la o înăsprire a costurilor de operare fără ca productivitatea sau cererea să crească proporţional. „Firmele sunt obligate să plătească mai mult într-un moment în care vând mai puţin”, se subliniază în mesajele organizaţiei.
„Creşterea salariului minim nu trebuie respinsă, dar trebuie făcută cu discernământ. O ajustare graduală, corelată cu productivitatea și sprijinită de măsuri fiscale compensatorii, ar fi o abordare corectă. Altfel, riscăm ca măsura gândită pentru «binele social» să devină o agresiune economică asupra firmelor care susțin economia reală”, adaugă Shakhshir.
În sprijinul opiniei distribuitorilor, date mai ample arată că mediul de afaceri din România se confruntă cu dificultăţi tot mai mari: studiile indică că o parte semnificativă a IMM-urilor consideră majorarea salariului minim ca fiind nesustenabilă în actualul context economic. De exemplu, un sondaj anterior arată că circa 33% dintre antreprenori erau de părere că salariul minim ar trebui să rămână la nivelul actual.
Astfel, pentru firmele de distribuţie, alături de creşterea costurilor cu forţa de muncă, se adaugă presiunea generată de scăderea volumelor vânzărilor, marje mai mici şi rigidităţi în costuri fixe. Aceste elemente, combinate, pot duce la diminuarea investiţiilor, creşterea muncii informale şi chiar la disponibilizări, avertizează reprezentanţii ACDBR.
Pe de altă parte, autorităţile guvernamentale şi sindicatele pun accent pe importanţa creşterii venitului minim pentru susţinerea forţei de muncă, reducerea sărăciei şi stimularea consumului intern. Într-un astfel de context, rămâne de urmărit dacă decizia finală privind salariul minim va ţine cont de propunerile mediului de afaceri sau va opta pentru o creştere mai agresivă.
