Guvernul României intenționează să introducă taxarea inversă (reverse charge) pentru sectorul legume-fructe, o măsură menită să reducă evaziunea fiscală în domeniu. Ministrul Finanțelor Alexandru Nazare a confirmat că oficialii români au depus solicitări către Comisia Europeană și urmează noi negocieri în luna septembrie, iar implementarea ar putea deveni realitate încă de anul viitor. La rândul său, mecanismul ar putea fi extins ulterior și către alte sectoare cu risc ridicat de evaziune.
În contextul unei probleme persistente, deficitul de TVA
Acțiunea vine ca răspuns la faptul că România înregistrează cea mai mare rată a deficitului de colectare a TVA din UE. În 2022, conform estimărilor Comisiei Europene, decalajul a fost de 30,6%, adică aproximativ 8,5 miliarde de euro, în scădere de la 34,8% în 2021.
În timp ce deficitul total al UE ajungea la 7% din taxele totale, România rămânea mult în urma, fapt ce justifică adoptarea unor metode riguroase precum taxarea inversă.
Cum funcționează taxarea inversă
În sistemul standard de TVA, furnizorul facturează și colectează TVA de la client, pe care îl virează statului. În taxarea inversă, responsabilitatea revine beneficiarului, care declară atât TVA dedus cât și TVA colectat. Această procedură limitează fraudarea prin mecanisme precum Missing Trader Intra-Community fraud (carousel fraud).
În România, taxarea inversă este deja aplicată în anumite sectoare considerate vulnerabile, cum sunt:
-certificatele energetice, construcții, electronice (laptops, telefoane), metale prețioase, certificate de carbon etc.
România analizează și implementarea unei taxări inverse generalizate, ce ar include toate tranzacțiile B2B interne. Cu toate acestea, extinderea largă depinde de reformele fiscale europene, iar fereastra oportună pare pierdută pentru moment, conform ministrului Nazare.
