Senatul a adoptat luni, 24 august, proiectul legislativ care modifică și completează cadrul privind utilizarea hidrogenului din surse regenerabile și cu emisii reduse de carbon în industrie și transporturi. Inițiativa vizează producerea, utilizarea și monitorizarea hidrogenului regenerabil și urmează să fie dezbătută de Camera Deputaților, forul decizional.
Proiectul modifică Legea nr. 237/2023 privind integrarea hidrogenului din surse regenerabile și cu emisii reduse de carbon în sectoarele industriei și transporturilor, precum și OUG nr. 163/2022 privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile.
Inițiativa face parte din reformele asociate Jalonului 126 din PNRR, iar adoptarea legislației privind hidrogenul este inclusă între reformele restante necesare pentru aprobarea Cererii de plată nr. 5.
Ce urmărește proiectul privind hidrogenul regenerabil
Potrivit documentelor legislative, proiectul urmărește actualizarea cadrului normativ astfel încât România să poată aplica obligațiile asumate la nivel național și european în domeniul hidrogenului regenerabil.
Reglementările vizează atât sectorul transporturilor, cât și industria și urmăresc crearea unui cadru pentru producerea, utilizarea și monitorizarea hidrogenului din surse regenerabile.
Hidrogenul regenerabil este considerat o soluție pentru reducerea emisiilor în special în sectoarele industriale în care electrificarea directă este dificilă, dar și pentru anumite aplicații din transporturi.
Amenzi mai mici în forma adoptată de Senat
Forma adoptată de Senat conține mai multe amendamente față de varianta inițială a proiectului.
Unul dintre acestea vizează sancțiunile aplicabile în cazul nerespectării anumitor obligații.
Potrivit formei adoptate, contravențiile prevăzute pentru anumite situații vor fi sancționate cu 0,25 lei pentru fiecare MJ de deficit, iar amenda nu va putea depăși 1% din cifra de afaceri netă realizată în exercițiul financiar anterior. Pentru operatorii care nu au realizat cifră de afaceri în anul financiar anterior, limita este de 100.000 de lei.
Amendamentele au fost prezentate în dezbaterile parlamentare drept o modalitate de a reduce componenta coercitivă a proiectului și de a crea un cadru mai echilibrat pentru companii.
De ce este important hidrogenul pentru industrie
În dezbaterile din Senat, susținătorii proiectului au argumentat că dezvoltarea hidrogenului regenerabil poate contribui la reducerea emisiilor în sectoarele industriale mari consumatoare de energie.
Senatorul PSD Radu Oprea a susținut că România are obligații asumate prin PNRR și că adoptarea cadrului legislativ este legată de investițiile și strategia națională în domeniul hidrogenului.
Senatorul USR Sorin Sipoș a argumentat că tranziția către tehnologii cu emisii reduse trebuie privită și din perspectiva competitivității economice a României. În opinia sa, dezvoltarea producției și utilizării hidrogenului ar putea permite industriei românești să participe la o piață aflată în dezvoltare, nu doar să importe tehnologiile necesare.
Totodată, acesta a atras atenția asupra necesității ca noul cadru legislativ să nu genereze o povară birocratică excesivă pentru companii.
Critici din partea AUR: riscul unor costuri mai mari
Proiectul nu a avut însă susținerea tuturor grupurilor parlamentare.
Senatorul AUR Corneliu Negru a anunțat votul împotriva inițiativei și a criticat obligațiile care ar urma să fie introduse pentru furnizorii de combustibili.
Acesta a susținut că introducerea unor cote obligatorii pentru combustibilii din surse regenerabile de origine nebiologică ar putea pune presiune suplimentară asupra prețurilor carburanților și asupra consumatorilor.
Poziția AUR este că România trebuie să țină cont de costurile tranziției energetice și de nivelul actual al prețurilor la combustibili.
Proiectul merge la Camera Deputaților
Senatul a fost prima Cameră sesizată în cazul acestei inițiative, iar după votul de luni proiectul urmează să fie transmis Camerei Deputaților, care este for decizional.
Prin urmare, forma adoptată de Senat nu reprezintă încă forma finală a legislației.
Proiectul a fost introdus în procedură de urgență, iar parcursul legislativ a inclus avize din partea mai multor comisii și instituții.
Hidrogenul, între tranziția energetică și competitivitatea economică
Adoptarea proiectului de către Senat reprezintă un pas în actualizarea cadrului legislativ pentru hidrogenul regenerabil în România.
Miza este dublă: pe de o parte, reducerea emisiilor și îndeplinirea obiectivelor europene privind energia regenerabilă, iar pe de altă parte dezvoltarea unei piețe interne pentru producția și utilizarea hidrogenului.
Pentru industrie, problema centrală va fi găsirea unui echilibru între obligațiile privind reducerea emisiilor, costurile de tranziție și competitivitatea companiilor românești.
Proiectul va fi analizat în continuare de Camera Deputaților, iar forma adoptată acolo va stabili conținutul final al modificărilor legislative.
