Producția agricolă românească traversează o perioadă complicată, afectată de valuri de căldură prelungite și deficit hidric sever. Conform ultimei ediții a buletinului JRC MARS, agriculturile de vară, precum porumbul și floarea-soarelui, au suferit ajustări importante de producție, cu perspective sub media multianuală.
Situația porumbului
Estimările revizuite de JRC indică o scădere suplimentară de 6 % în septembrie, după ce în august se anticipase deja un recul de 19 %. Astfel, randamentul mediu aferent culturii de porumb ar putea ajunge la circa 3,15 tone pe hectar. În comparaţie cu media ultimilor cinci ani, producția pe hectar ar fi cu 22 % mai mică, deși ar depăși rezultatele din 2024.
Luând în considerare suprafața cultivată estimată de 1,9 milioane hectare, producția totală s-ar situa în jurul a 6,2–6,3 milioane tone. De menționat că în anul agricol precedent fermierii au raportat aproximativ 5,9 milioane tone de pe circa 2,1 milioane hectare cultivate.
Scăderea în România este una dintre cele mai mari din Uniunea Europeană, doar Bulgaria raportând un declin superior (-35 %) comparativ cu media ultimilor cinci ani.
Floarea-soarelui resimte efectele verii uscate
Pentru floarea-soarelui, JRC a menținut în luna septembrie estimarea de randament redus — 1,49 tone/hectar, cu 12 % sub prognoza precedentă. Este vorba de un nivel cu circa 20 % sub media multianuală, dar cu aproximativ 26 % peste rezultatele din 2024.
Suprafața cultivată anul acesta este estimată la 1,2 milioane hectare, ceea ce duce la o producție preconizată de aproximativ 1,7 milioane tone, în scădere semnificativă față de anticipările inițiale (circa 2 milioane tone).
Cauzele pierderilor și implicațiile
Fenomenul secetei persistente și multiplele „valuri de căldură” din regiunile sud-vest și sud-est ale Europei au generat pierderi ireversibile pentru culturile de vară — printre cele mai afectate se numără România, Bulgaria, Ungaria și zone ale Turciei.
În România în special, deficitul de precipitații, combinat cu temperaturi ridicate în fazele critice de înflorire și umplere a boabelor, a redus capacitatea plantelor de a produce biomasa necesară sau de a completa granulele. Studiile climatice pentru vara 2025 relevă că temperaturile au fost cu până la 3-4 °C peste normal, subminând umiditatea solului.
Această situație nu doar că pune presiune pe fermieri — care își văd costurile crescând fără perspective reale de recuperare — dar poate avea efecte și în lanțurile alimentare și pe piața de export. România rămâne, totuși, jucător important în grâu și cereale, dar performanțele slabe la porumb și floarea-soarelui ar putea afecta echilibrul general al agriculturii românești în 2025.
