Sfântul Apostol Andrei, considerat Ocrotitorul românilor, este sărbătorit anual de creștini pe 30 noiembrie. Cu această ocazie, aproximativ 700.000 de români care poartă numele Andrei, Andreea sau alte variante ale acestora își celebrează onomastica. Din 1995, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a decis ca această sărbătoare să fie marcată în calendarul bisericesc cu o cruce roșie, semnificând importanța sa deosebită.
Astfel, în zi de sărbătoare, la Alba Iulia se marchează atât cinstirea Sfântului Apostol Andrei, Ocrotitorul României, cât și Ziua Națională a României, evenimentele debutând încă de astăzi, 30 noiembrie.
Salonul de carte 30 noiembrie – 1 decembrie 2024
La Sediul Administrativ al Județului Alba, situat pe Strada Mihai Viteazu nr. 11, în perioada 30 noiembrie – 1 decembrie, va avea loc un remarcabil Salon de carte. Evenimentul oferă ocazia participării la prezentări și lansări de carte, întâlniri cu autorii și momente deosebite petrecute în compania cărților.
Prezente în cadrul Salonului de carte vor fi noutățile editoriale apărute prin intermediul Programului Susținerea și promovarea culturii scrise, inițiat și derulat de Consiliul județean Alba precum și alte cărți și publicații care prin tematică, autori, ilustratori au legătură cu județul Alba.
Ora 10:30 – Alba etnografică – unicul județ din România cu cel puțin o expoziție etnografică în fiecare comună
Alba Iulia, Editura Centrului de Cultură „Augustin Bena”, 2024 – Annamaria Bodoczi, Bianca Șușman, Ceremonialul nupțial.
Abordare interetnică – nunta la Ciugud și Sânmiclăuș, Alba Iulia, Editura Centrului de Cultură „Augustin Bena”, 2024 – prezintă Georgeta Orian.
Colecțiile etnografice reprezintă o punte vitală între trecut și prezent, oferindu-ne o privire asupra modului de viață, a obiceiurilor și tradițiilor strămoșilor noștri. În județul Alba, această legătură este deosebit de puternică, fiind evidențiată de faptul că aici există nu mai puțin de 83 de expoziții etnografice, ceea ce îl face singurul județ din România care se poate lăuda cu o astfel de reprezentare culturală în fiecare comună. Lucrarea ALBA ETNOGRAFICĂ – album cu date de contact, localizare, fotografii și filme documentare realizate în cele nu mai puțin de 83 de expoziții etnografice din județul Alba, un proiect unic și istoric realizat de Consiliul Județean Alba și Centrul de Cultură ,,Augustin Bena” cu sprijinul tuturor UAT-urilor din mediul rural al județului Alba.
Ora 11:00 – „Județul Alba – periplu afectiv”
Nicoleta Idita-Tomuța, Alba Iulia, Editura Unirea, 2024 – prezintă Daniela Floroian.
Volumul „Județul Alba – periplu afectiv” este rodul muncii de ziarist al Nicoletei Idita-Tomuța, care a adunat între coperțile cărții sale o parte din articolele publicate de-a lungul timpului în cotidianul județului Alba – ziarul Unirea. Fiecare articol este în fapt o filă de istorie, dar și o pagină din memoria colectivă, cu fapte și întâmplări speciale care și-au pus amprenta pe loc sau pe oamenii locului. Fiecare reportaj este însoțit de fotografii realizate de Zelu Popa, întregind, în acest fel, relatarea cu imagini de la fața locului. Pentru cei ce vor să-şi amintească și pentru cei ce vor să cunoască realități din județul Alba, volumul „Județul Alba – periplu afectiv” este cea mai potrivită lectură.
Ora 11:30 – „Gravorul Mihail Strilbițchi (a doua jumătate a secolului al XVIII-lea)”
Anca Elisabeta Tatay, Cornel Tatai-Baltă, Gravorul Mihail Strilbițchi (a doua jumătate a secolului al XVIII-lea), Cluj-Napoca, Editura Mega, 2023 – prezintă Ioana Rustoiu.
Volumul „Gravorul Mihail Strilbițchi (a doua jumătate a secolului al XVIII-lea)” aduce în atenția publicului o figură mai puțin cunoscută a artei grafice românești din secolul al XVIII-lea – Mihail Strilbițchi, valoros tipograf, gravor, editor și traducător, cu o activitate prolifică în Moldova și alte regiuni învecinate. În timp ce operele gravorilor din tipografiile Țării Românești, Transilvaniei și de la Buda sunt amplu studiate, creațiile lui Strilbițchi erau mai puțin cunoscute publicului. Lucrarea oferă o analiză detaliată a gravurilor realizate de Mihail Strilbițchi pentru cărțile tipărite la Iași, Dubăsari și Movilău, subliniind impactul său asupra artei tiparului din Moldova în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea.
Ora 12:00 – Ghidul expoziției permanente a Muzeului de Științe ale Naturii Aiud”
Ramona Mărginean, Iulia Ștefănescu, Aurica Negru, vol. II: Colecția de zoologie. Nevertebrate, vertebrate (pești, amfibieni, reptile), Cluj-Napoca, Editura Napoca Star, 2024 – prezintă Ioan Hădărig.
În timp ce expoziția este principala formă de manifestare cultural-educativă a muzeului, reprezentând forma specifică de expresie, activitatea editorială a muzeului nu este mai puțin importantă și ea reprezintă o componentă importantă a funcției de valorificare a patrimoniului muzeal. Publicația propusă publicului urmărește să furnizeze o serie de informații utile, într-o formă cât mai atractivă, referitoare la piesele ce compun expoziția de bază a Muzeului de Științele Naturii Aiud și, implicit, să determine o apropiere a publicului față de cunoașterea diverselor domenii ale științelor naturii, în general, și a muzeului aiudean în special.
Prezentul ghid al muzeului, un catalog selectiv îmbogățit cu o serie de elemente, prin intermediul celor trei volume, corespunzătoare celor trei săli de expoziție permanentă, pune la dispoziția publicului o descriere a expoziției de bază a muzeului, pe săli și vitrine. La fiecare sală este prezentată o scurtă expunere cu privire la conținutul ei și la ideile pe care aceasta le ilustrează. Sunt descrise, apoi, colecțiile expuse în fiecare sală, cu enumerarea pe scurt a exponatelor din fiecare vitrină și o descriere mai detaliată a celor remarcabile, împreună cu ilustrații ale pieselor cele mai reprezentative. Fiecare volum include și un capitol dedicat istoricului muzeului.
Ora 12:30 – „Avram Iancu”
Ovidiu Hulea, Roman, Alba Iulia, Editura Reîntregirea, 2024 – prezintă Ioan Hădărig.
„..Prin publicarea acestor volume, azi s-a mai făcut un pas uriaș în reîntregirea operei lui Ovidiu Hulea și implicit în valorificarea resorturilor culturale și științifice pe care comunitatea noastră le deține și care este imperios necesar a fi promovate în contextul actual, dominat în sens pozitiv, de nevoia de resuscitare a potențialului nostru național”, – Dr. Alin Florea.
Ora 13:00 – „Păstrătorii de datini”
Ioan Bâscă, Alba Iulia, Editura Unirea, 2024 – prezintă Daniela Floroian.
Istoricul Ioan Bâscă ne-a oferit de-a lungul timpului numeroase volume ce au readus în actualitate locuri, fapte, întâmplări, personalități marcante din județul Alba, unele chiar uitate sau necunoscute. De data aceasta, Ioan Bâscă revine cu o carte ce adună între coperțile sale articole semnate de autor în publicațiile cu care a colaborat, și n-au fost puține, oprindu-se în mod special la sfera culturii tradiționale, la acea „felie” de cultură care ne definește și ne conferă identitate proprie. Articolele scot din nou în evidență, dacă mai era nevoie, calitățile remarcabile ale unui jurnalist profesionist, om al cuvântului ce și-a „croit” articolele în urma unei asidue munci de cercetare și documentare în teren.
Ora 13:30 – „Îngerii noștri”
Mihai Coman, Cluj-Napoca – Alba Iulia, Editura Mega – Editura Muzeului Național al Unirii Alba Iulia, 2024 – prezintă Dumitrița-Daniela Filip.
Catalogul expoziției „Îngerii noștri” cuprinde lucrările realizate de iconarul Mihai Coman pe parcursul a 18 ani, aflate pe simezele Museikon, în perioada aprilie-iunie 2024, curator Dumitrița Daniela Filip. Prin conținut, tematica abordată, și prin forma de exprimare, expoziția Îngerii noștri a fost una inedită, atât pentru spațiul artei sacre românești și universale, cât și pentru Museikon.
Ora 14:00 – „Contribuții la biografia zugravilor Gheorghe și Ioan Plohod din Dragomirești”
Dumitrița-Daniela Filip, Cluj-Napoca, Editura Mega, 2024 – prezintă Ioana Rustoiu.
Lucrarea de față contribuie cu noi date la biografia zugravilor Gheorghe și Ioan Plohod din Dragomirești, prin prezentarea unor documente de arhivă care aștern lumină asupra statutului social al celor doi maeștri maramureșeni.
„Prezenţa documentului de arhivă, încercările de reconstituire a biografiei celor doi pictori originari din Dragomireşti, a traseului lor, în lipsa unor documente consistente şi cuprinzătoare, este un demers curajos, necesar şi important. Completarea biografiei actuale cu teoria conform căreia Ioan şi Gheorghe Plohod nu ar face parte din familia nobilă Plohod, ci din ramura ei ţărănească, demonstrată cu documente de arhivă, necercetate până de curând, deschide o nouă pistă, şi există speranţa că pe baza cercetării unor noi documente de arhivă, pe viitor să poată fi descoperit modul de apariţie a zugravilor locali în satele din Maramureş” – dr. Livia Ardelean, Serviciul Județean Cluj al Arhivelor Naționale.
Ora 14:30 – „Tăcerea (Spiritul credinței). Pictură și desen”
Sever Moldovan, Cluj-Napoca – Alba Iulia, Editura Mega – Editura Muzeului Național al Unirii Alba Iulia, 2024 – prezintă Ana Dumitran.
Lui Sever Moldovan îi place să se recomande ca trecător, asumându-și prin această opțiune destinul discret al observatorului de la distanță, a cărui agerime a privirii nu necesită o adăstare prea lungă. Căci retina sa reține instantaneu esențialul, mai ales când acesta este bine camuflat de patina timpului, când e cu adevărat nevoie de ochii unui artist pentru a mai putea trece dincolo de aparențe. Ca o consecință a activității cotidiene în slujba monumentelor istorice, ale căror cotloane a fost nevoit să le scotocească spre a le putea proteja de colții nemiloși ai timpului, Sever Moldovan și-a pus în slujba patrimoniului și formația de pictor și fotograf, dar împătimirea de meloman.
A început cu clădirile istorice din Bistrița și împrejurimi, apoi toiagul de pelerin l-a însoțit peste tot unde a văzut ițindu-se o mulură, un ancadrament, un fragment de portal, un rest de frescă și orice altceva rămas din zestrea medievală a Transilvaniei. Sub pașii săi, pavajele și-au amintit ultimele acorduri ale orgilor, acum dezasamblate, din eter a cules ultimele ecouri ale cantatelor care au răsunat cândva în încăperi de care mai amintesc doar ziduri ruinate, ultimele șoapte ale predicilor clamate de la amvoane au foșnit în urechile sale și degetele i-au atins cu sfioșenie pereții măcinați de umezeală, stranele scorojite de uscăciune, sfintele vase rămase în părăsire și roase de dintele vremii.
Ora 15:00 – „O arheologie a picturii transilvănene de șevalet. Colecția Ioan Bizău”
Elena Cucui, Ioan Oprea, Cluj-Napoca – Alba Iulia, Editura Mega – Editura Muzeului Național al Unirii Alba Iulia, 2024 – prezintă Elena Cucui.
Titlul ales pentru expoziție și implicit pentru catalogul de expoziție, „O arheologie a picturii transilvănene de șevalet”, exprimă șansa și speranța noastră de a oferi publicului cea mai potrivită și folositoare lecție despre primii noștri mari pictori care nu au fost și iconari.
Proiectul a inclus aproape 80 de opere de artă și 22 de nume de artiști, începând cronologic de la Acs Ferencz (n. 1877) și încheind cu Vasile Varga (d. 2005). Acest ultim artist face legătura între arta figurativă tradițională și o abordare contemporană a picturii.
Selecția de lucrări prezentată în catalog ne vorbește îndeosebi despre pictura tradițională din Transilvania, despre maniera primei școli de arte din Cluj, înființată imediat după Unire, în 1925, și reprezentată prin profesorii fondatori, primul director și primele generații de elevi.
Ora 15:30 – „Omul-soare”
Sonia Elvireanu, Iași, Editura Ars Longa, 2024 – prezintă Christian Tămaș; moment muzical Maria Mariș.
„Un roman-poem încântător, care îl poartă pe cititor prin lume, pe meleaguri reale sau construite de memoria afectivă, printre tablouri pline de culoare, sensibilitate și poezie, pe aripile unui subtil fir narativ nostalgic-evocator – martor tăcut al unei răni poate închise, dar încă nevindecate – ce pare să ne spună tuturor: et in Arcadia ego” – Christian Tămaș.
Ora 16:00 – „Nuvele și schițe”
Ion Luca Caragiale, Iași, Editura Vasiliana, 2024 – prezintă Daniela Floroian.
Ora 16:30 – „Opere, vol. XI: Colina cu plopul înalt”
Juan Ramón Jiménez, Târgu Mureș, Editura Ardealul, 2024 – prezintă Georgeta Orian și Gheorghe Vințan.
„Colina cu plopul înalt” este primul volum de proză din a doua ediţie CĂRŢI DESPRE MADRID II, în care Juan Ramón Jiménez, pe lângă acest volum mai include şi alte trei volume de povestiri în proză: Melancolii Madrilene (Singurătăţi madrilene), Madrid posibil şi imposibil, încheind dedicatoria capitalei Spaniei cu Voiajuri şi vise. Traducerea acestui volum vine după lungul şir de alte zece volume în limba română care s-au publicat cu sprijinul a două edituri din ţara noastră: ARS LONGA, de la Iaşi şi ARDEALUL de la Târgu Mureş.
Ora 17:00 – „Ești cel mai frumos demon al meu”
Cătălin Borangic, Cluj-Napoca, Editura Curs, 2024 – prezintă Monica Hrișcu.
Astfel, evenimentele din Alba Iulia continuă și pe 1 decembrie, când orașul va celebra Ziua Națională a României.
