Un nou proiect de lege depus la Senat propune schimbări majore în modul de calcul al salariului minim pe economie. Inițiativa introduce un sistem de gradații și coeficienți care ar ajusta salariul minim în funcție de nivelul studiilor și de experiența profesională. Măsura ar putea afecta direct peste 2,2 milioane de angajați, potrivit Blocului Național Sindical (BNS), care a anunțat public susținerea proiectului.
Potrivit organizației sindicale, modificarea este necesară în contextul în care o mare parte dintre salariații din România sunt remunerați la nivelul minim, indiferent de pregătirea lor profesională. Această situație a generat stagnarea veniturilor, migrația forței de muncă și creșterea dependenței de lucrători din afara Uniunii Europene.
Cum ar urma să fie stabilit salariul minim: gradații în funcție de vechime
Documentul transmis Senatului prevede introducerea a cinci gradații după vechimea în muncă, fiecare determinată prin majorarea salariului minim brut astfel:
Gradația 1 – 3–5 ani vechime: creștere de 10%
Gradația 2 – 5–10 ani: creștere de 7,5%
Gradația 3 – 10–15 ani: creștere de 5%
Gradația 4 – 15–20 ani: creștere de 2,5%
Gradația 5 – peste 20 de ani: creștere de 2,5%
Aceste majorări se aplică procentual la salariul minim brut în vigoare la momentul îndeplinirii condițiilor pentru trecerea în gradație.
Coeficienți de salarizare în funcție de nivelul studiilor
Pe lângă gradații, proiectul instituie un sistem de 11 coeficienți minimi de ierarhizare, care vor diferenția salariul minim în funcție de pregătirea profesională. Coeficienții propun următoarele valori:
1,00 – muncitori necalificați
1,20 – muncitori calificați
1,20 – absolvenți de școli profesionale
1,20 – personal cu studii liceale
1,25 – absolvenți de liceu cu diplomă de bacalaureat
1,30 – studii postliceale
1,30 – absolvenți ai Școlii de maiștri
1,50 – studii superioare de scurtă durată
1,70 – studii superioare de lungă durată
1,80 – studii superioare de lungă durată + master
2,00 – studii superioare + doctorat
Măsura se aplică doar acelor salariați care ocupă funcții în care nivelul de studii este obligatoriu conform fișei postului.
Poziția sindicatelor asupra propunerii legislative
Blocul Național Sindical subliniază că România se confruntă „cu o problemă gravă de salarizare”, milioane de muncitori fiind plătiți la minim, indiferent de calificare sau responsabilități. În prezent, afirmă reprezentanții BNS, „peste 2,25 milioane de salariați cu normă întreagă câștigă sub 4.582 lei brut, adică sub 2.739 lei net, sub 538 euro pe lună”.
Situația a dus la plecarea masivă a lucrătorilor în alte state europene, în timp ce România a devenit dependentă de forță de muncă din afara UE.
BNS consideră că proiectul este o soluție pentru reducerea „sărăciei în muncă” și pentru creșterea atractivității pieței muncii:
„Aceasta inițiativă introduce un mecanism care poate reduce riscul de sărăcie în muncă, fenomen persistent și alarmant în România, confirmat de datele Eurostat. Inițiativa sprijină stabilitatea pieței muncii, prin recunoașterea valorii reale a muncii și prin corelarea salariului cu experiența și calificarea.”
Sindicaliștii atrag atenția că măsura poate contribui la diminuarea presiunii pe instituțiile care gestionează lucrătorii extracomunitari și poate asigura o structură salarială mai echitabilă la nivel național.
