Peste 47.000 de bolnavi din România așteaptă în zadar accesul la tratamente inovatoare care în alte țări europene sunt disponibile mult mai rapid. În timp ce în restul Europei inovația medicală ajunge la timp în farmacii, la noi pacienții trebuie să suporte întârzieri de peste doi ani, potrivit raportului Patients W.A.I.T. 2024, realizat de Federația Europeană a Industriei Farmaceutice (EFPIA).
Statisticile arată o situație alarmantă. Doar 19% dintre medicamentele aprobate în perioada 2020-2023 de Agenția Europeană a Medicamentului sunt accesibile în România, față de 61% în Cehia și o medie europeană de 46%. Mai mult, până la începutul acestui an, niciun medicament aprobat în 2023 nu era compensat în țara noastră.
România se confruntă cu o medie de 828 de zile de așteptare pentru accesul la tratamente inovatoare, mult mai mare decât în țările vecine: cehii așteaptă 581 de zile, ungurii 636, polonezii 723, iar bulgarii, adesea considerați în urmă, beneficiază de acces după 768 de zile. Pentru pacienții cu boli cronice, această întârziere înseamnă o deteriorare accentuată a stării de sănătate.
Președintele COPAC, Radu Gănescu, a tras un semnal de alarmă în cadrul evenimentului „Inovația în Sănătate – drumul spre soluții salvatoare, eficiență și încredere”, organizat de ARPIM: „Fiecare zi de întârziere costă vieți și zile lungi de spitalizare. Ce înseamnă 2 ani pentru un pacient cu o boală cronică? Agravarea bolii, neșansa la o viață normală, riscul ca atunci când un tratament inovator ajunge la el să nu îl mai poată salva. Ce înseamnă 2 ani pentru un pacient bolnav de cancer? Riscul de a nu mai fi in viață.”
„Accesul rapid la terapii inovatoare este esențial pentru sănătatea românilor și pentru sistemul de sănătate. Medicamentele moderne nu înseamnă doar controlul evoluției bolii pentru pacienți, prevenirea spitalizărilor și productivitate, ci și optimizarea costurilor pentru întregul sistem medical”, a declarat Radu Rășinar, președintele ARPIM. Noile tratamente contribuie la reducerea spitalizărilor, la ameliorarea simptomelor, la creșterea șanselor de supraviețuire și la scăderea cheltuielilor pe termen lung.
Din păcate, România înregistrează cea mai ridicată rată de mortalitate tratabilă din Uniunea Europeană. Aceasta reflectă faptul că decesul survine în urma unor boli care în alte state pot fi gestionate eficient datorită accesului la tratamente moderne – un acces pe care sistemul românesc încă îl neagă pacienților săi.
