Prețurile inputurilor agricole au crescut cu 4,7% în Uniunea Europeană în trimestrul al doilea din 2026, după o perioadă de relativă stabilitate. România se află printre statele membre cu cele mai mari majorări, cu o creștere de 11,7%, în timp ce prețurile produselor agricole au avut o evoluție diferită.
Datele publicate de Eurostat arată o evoluție contrastantă pe piața agricolă europeană în perioada aprilie-iunie 2026. În timp ce costurile pentru inputurile utilizate de fermieri au crescut, prețurile produselor agricole au continuat să scadă la nivelul Uniunii Europene.
Inputurile agricole s-au scumpit în toate statele membre
După stabilitatea relativă consemnată pe parcursul anului 2025 și în primele trei luni ale anului 2026, prețurile inputurilor agricole au intrat pe o traiectorie ascendentă.
La nivelul Uniunii Europene, creșterea medie a fost de 4,7% în trimestrul al doilea din 2026, comparativ cu aceeași perioadă din 2025.
Majorări au fost raportate în toate statele membre, însă diferențele dintre țări sunt semnificative.
Lituania a avut cea mai mare creștere, de 16,4%, urmată de România, cu 11,7%.
La polul opus s-au aflat Ungaria și Polonia, unde prețurile inputurilor agricole au crescut cu numai 1,2%.
Energia și îngrășămintele au avut cele mai mari creșteri de preț
O parte importantă a presiunii asupra costurilor fermierilor vine din zona energiei și a produselor utilizate pentru fertilizarea culturilor.
Potrivit datelor Eurostat, în trimestrul al doilea din 2026:
-prețul mediu al energiei și lubrifianților a crescut cu 22% în UE;
-prețul îngrășămintelor și amendamentelor pentru sol a fost mai mare cu 13,4%.
Creșterile acestor categorii de inputuri se reflectă direct în costurile de producție suportate de exploatațiile agricole.
Prețurile produselor agricole au scăzut pentru al treilea trimestru consecutiv
În același timp, fermierii europeni s-au confruntat cu o evoluție opusă în ceea ce privește prețurile produselor agricole.
Acestea au fost, în medie, cu 5,8% mai mici în trimestrul al doilea din 2026 față de aceeași perioadă a anului trecut. Este al treilea trimestru consecutiv în care se înregistrează o scădere anuală.
Prețurile produselor agricole au coborât în 20 de state membre.
Cele mai puternice reduceri au fost consemnate în:
-Danemarca: -17,2%;
-Irlanda: -16,2%;
-Letonia: -14,5%;
-Estonia: -14,5%;
-Luxemburg: -14,2%;
-Lituania: -14,2%.
România se află într-o situație diferită față de majoritatea statelor membre, prețurile produselor agricole înregistrând aici o creștere anuală de aproximativ 1%.
Laptele și cerealele, printre produsele cu cele mai mari scăderi
În cazul principalelor categorii de produse agricole, Eurostat indică reduceri importante ale prețurilor pentru lapte și cereale.
Prețul laptelui a scăzut cu 16,6% între trimestrul al doilea din 2025 și trimestrul al doilea din 2026.
În cazul cerealelor, diminuarea a fost de 5,6%.
Evoluția este relevantă în condițiile în care, în aceeași perioadă, fermierii au suportat costuri mai ridicate pentru anumite componente esențiale ale producției agricole.
România, între statele cu presiune ridicată asupra costurilor
Datele Eurostat conturează astfel o poziție dificilă pentru agricultura românească: România a avut una dintre cele mai mari creșteri ale prețurilor inputurilor agricole din UE, de 11,7%, în timp ce prețurile produselor agricole au avansat cu numai aproximativ 1%.
La nivel european, diferența dintre evoluția costurilor de producție și cea a prețurilor produselor agricole reprezintă un factor important pentru rezultatele economice ale fermierilor.
Pentru România, creșterea costurilor cu energia, lubrifianții, îngrășămintele și amendamentele pentru sol pune presiune suplimentară asupra exploatațiilor agricole, într-un context în care prețurile obținute pentru unele produse agricole au avut o evoluție mult mai modestă.
