România a fost, în 2025, statul membru al Uniunii Europene cu cea mai accelerată creștere a prețurilor la alimente, potrivit celor mai recente date Eurostat analizate de Euronews Business. Ritmul de scumpire a fost de peste două ori mai mare decât media înregistrată la nivel comunitar, situație care accentuează presiunea asupra puterii de cumpărare a populației.
Evoluția României contrastează puternic cu tendința generală din Uniunea Europeană, unde majorările de preț au fost, în ansamblu, moderate, iar în unele state chiar inexistente sau negative. Diferențele indică vulnerabilități interne ale pieței alimentare și o expunere ridicată la șocuri economice.
Inflația alimentară din România, cea mai ridicată din UE
Conform statisticilor europene, România a înregistrat în 2025 o rată a inflației alimentare de 6,7% față de anul anterior. În același interval, media Uniunii Europene a fost de doar 2,8%, ceea ce plasează România detașat pe primul loc în clasamentul scumpirilor la produse alimentare.
În interiorul UE, alte state din Europa de Est și de Sud-Est, precum Bulgaria sau țările baltice, au raportat creșteri cuprinse între 4% și 7%, însă niciuna nu a depășit nivelul atins de România. La nivel european extins, Turcia a reprezentat un caz extrem, cu o majorare de 32,8%, urmată de Kosovo, cu 7,6%.
La polul opus, Elveția a fost singura țară europeană unde prețurile alimentelor au scăzut, cu 1,1%, în timp ce Cipru a raportat stagnare. Dintre marile economii ale Uniunii, Franța a avut cea mai mică inflație alimentară, de 0,7%, urmată de Germania și Spania (2,1%) și Italia (2,5%).
Alimentele de bază, tot mai scumpe pentru consumatori
Analiza Eurostat a inclus 64 de categorii de produse alimentare. În 2025, doar opt dintre acestea au înregistrat ieftiniri, iar pentru un singur produs prețul a rămas constant. Restul categoriilor au consemnat creșteri față de anul precedent.
Cele mai accentuate majorări de preț s-au înregistrat la ciocolată (+17,8%), fructe congelate (+13%) și carne de vită și vițel (+10%). Ouăle s-au scumpit cu 8,4%, untul cu 8,3%, iar carnea de miel și capră cu 7,2%. De asemenea, zahărul, dulceața și mierea au crescut cu 6,8%, iar laptele integral proaspăt cu 5,7%.
Legumele rădăcinoase au avut un avans de 5,5%, fructele proaspete de 5,4%, iar categoria fructelor, per total, de 5,3%. Alte creșteri au fost raportate la uleiuri și fructe conservate (+4,7%), carne de pasăre (+4,4%) și fructe uscate și nuci (+4,2%).
Excepții: câteva produse s-au ieftinit
În ciuda trendului general de scumpire, unele produse au înregistrat reduceri semnificative de preț. Uleiul de măsline s-a ieftinit cu 22,9%, după mai mulți ani de creșteri accentuate. Zahărul a scăzut cu 11%, uleiul de floarea-soarelui cu 5,4%, iar cartofii cu 5,2%.
Diferențele între state rămân însă considerabile. De exemplu, prețul ciocolatei a crescut cu peste 30% în Polonia, Lituania și Estonia, în timp ce în Albania majorarea a fost marginală. În cazul cărnii de vită și vițel, scumpirile au depășit 20% în țări precum Țările de Jos, Croația și Letonia, în timp ce în Elveția prețurile au rămas stabile.
