România urcă alarmant în clasamentul european privind șomajul în rândul tinerilor cu vârste între 15 și 24 de ani, ocupând acum locul al treilea în Uniunea Europeană, potrivit celor mai recente statistici publicate de Eurostat.
Media șomajului în rândul tinerilor la nivel european se situează în jur de 24%, cu cele mai mari valori în Spania și Suedia. În mediul rural din România, rata depășește chiar 30%, însă specialiștii atrag atenția că o parte semnificativă a acestor tineri sunt activi în economia informală, unde nu sunt înregistrați oficial ca angajați.
Cătălin Ghinăraru, profesor universitar și expert în piața muncii, explică faptul că mulți tineri figurează ca șomeri, dar în realitate lucrează „la negru” sau în activități nereglementate, unde pot obține câștiguri mai rapide, uneori chiar mai atractive decât salariile din sectorul formal. Această realitate îngreunează elaborarea unor politici eficiente, mai ales în lipsa unor date statistice complete.
Lipsa oportunităților în mediul rural și migrația tinerilor calificați
Disparitățile regionale sunt o altă problemă majoră: majoritatea locurilor de muncă disponibile sunt în marile orașe, în timp ce în zonele rurale oportunitățile sunt limitate, mai ales din cauza agriculturii mecanizate și a salariilor scăzute. Tinerii cu calificări superioare tind să emigreze, contribuind la fenomenul de „brain drain”, în timp ce cei rămași se orientează spre munca informală sau rămân inactivi.
În același timp, Banca Națională a României avertizează asupra unui dezechilibru grav pe piața muncii: șomajul este de aproape șapte ori mai mare în rândul celor cu un nivel scăzut de educație, comparativ cu persoanele cu studii superioare. Polarizarea forței de muncă va continua în următorul deceniu, arată analiza BNR, ceea ce va duce la o cerere crescută atât pentru muncitori slab calificați, cât și pentru specialiști cu educație avansată.
Inteligența artificială schimbă piața muncii
Un alt factor care va remodela forța de muncă este adoptarea noilor tehnologii. Avansul inteligenței artificiale va duce la dispariția anumitor joburi, dar va crea altele, mai ales în domenii legate de analiză de date și tehnologie. Această tranziție necesită însă o recalificare constantă a forței de muncă, ceea ce pune presiune pe sistemul educațional.
Tinerii vor salarii mari și flexibilitate
Un sondaj recent realizat de platforma eJobs arată că tinerii între 18 și 25 de ani au așteptări salariale între 3.000 și 7.000 de lei și pun pe primul loc în carieră flexibilitatea muncii – preferă telemunca sau un program hibrid, în defavoarea lucrului strict de la birou. Aproape 90% dintre respondenți consideră salariul un factor esențial, dar nu cel mai important.
Rata de abandon școlar – una dintre cele mai ridicate din UE
România se confruntă și cu un abandon școlar ridicat – în 2023, peste 16% dintre tineri au renunțat prematur la educație, conform Eurostat. În plus, foarte puțini dintre tinerii români combină studiile cu un loc de muncă, situație opusă față de alte țări europene precum Țările de Jos.
Fenomenul NEET (tineri care nu muncesc și nu urmează o formă de educație) afectează serios piața muncii din România. Proporția acestora a crescut constant în ultimul deceniu și este una dintre cele mai mari din UE. INS și Banca Mondială trag semnale de alarmă: lipsa de implicare a tinerilor în educație sau muncă devine o problemă socială și economică majoră.
Un contract social în criză și o generație în tranziție
Potrivit economistului-șef al BNR, Valentin Lazea, asistăm la o schimbare de mentalitate: în epoca consumeristă, învățătura și munca nu mai sunt percepute ca singurele căi spre succes. Tinerii cresc într-un climat în care se promovează ideea că „totul li se cuvine”, iar acest lucru slăbește încrederea în ideea de merit și responsabilitate.
