În sezonul agricol 2025/26, România și-a consolidat poziția de principal exportator de grâu din Uniunea Europeană, livrând 2,07 milioane tone din totalul de 4,12 milioane tone raportat între 1 iulie și 21 septembrie. Astfel, peste 50% din exporturile UE de grâu moale provin din România. Datele au fost furnizate de Comisia Europeană și reflectă o dominație clară a țării noastre în acest segment agricol, în pofida unei scăderi globale a volumelor exportate.
Exporturile totale de grâu moale ale UE pe această perioadă au scăzut cu 33% comparativ cu același interval al anului trecut, indicând dificultăți în lanțul comercial agricol comun. România s-a plasat mult înaintea altor state membre: Lituania a exportat 620.000 tone, Germania 410.000 tone, Polonia 330.000 tone și Letonia 310.000 tone.
Comisia Europeană a atras atenția că cifre incomplete pentru Franța – care de regulă domină exporturile de grâu în blocul comunitar – contribuie la subestimarea totalului UE. De asemenea, datele legate de Bulgaria și Irlanda sunt încă parțial lipsă, complicând evaluarea completă a fluxurilor de cereale în interiorul uniunii.
Paralel, autoritățile ucrainene au raportat că până la 22 septembrie au exportat 5,82 milioane tone de cereale și leguminoase, din care 4,02 milioane tone doar cereale, ceea ce subliniază rolul important pe care Ucraina îl continuă să-l aibă pe piața agricolă regională.
Context agricol și perspective pentru România
Potrivit estimărilor făcute în vara anului 2025, România se pregătea pentru o recoltă-record de grâu, vizând valori între 13 și 15 milioane tone, grație precipitațiilor favorabile din primăvară.
Cu toate acestea, România nu este imună la riscurile legate de piață: fluctuațiile de preț, pericole climatice și costuri de logistică pot afecta competitivitatea pe termen lung. De aceea, sprijinul de politică agricolă (subvenții, infrastructură portuară, facilități de export) devine crucial pentru menținerea acestei poziții dominante.
În plus, va fi important ca datele lipsă – mai ales cele din Franța – să fie completate în rapoartele oficiale, pentru a reda o imagine reală a fluxurilor comerciale în UE. Pierderea sau întârzierea acestor informații poate face ca ponderea României să pară peste realitate, iar factorii de decizie să fie luați prin surprindere.
