România ar putea depăși la începutul anului 2027 pragul de 10.000 MW de capacitate fotovoltaică instalată, potrivit estimărilor Asociației Române a Industriei Fotovoltaice (RPIA). În paralel, capacitatea de stocare a energiei a trecut de 1 GW, iar pentru finalul anului este anticipat un nivel de aproximativ 2 GWh.
Piața fotovoltaică românească își continuă extinderea, atât prin dezvoltarea parcurilor solare de mari dimensiuni, cât și prin instalările realizate de prosumatori. Industria estimează că ritmul actual va permite depășirea obiectivului de 10 GW prevăzut în Planul Național Integrat Energie și Schimbări Climatice (PNIESC).
Peste 9 GW de capacitate solară sunt deja instalați
Irene Mihai, Policy Director în cadrul RPIA, a declarat la evenimentul „Green Energy Conference” că România se află în prezent la aproximativ 9,1 GW de capacitate fotovoltaică.
Datele ANRE indică 4.421 MW de capacitate fotovoltaică licențiată, la care se adaugă aproximativ 4.100 MW instalați de prosumatori. În total, aceste capacități se apropie de pragul de 9 GW, iar proiectele aflate în construcție sau în etapa de punere în funcțiune ar urma să ducă totalul peste 10 GW.
Potrivit estimării RPIA, capacitatea ar putea ajunge la aproximativ 11 GW până la sfârșitul lui 2026.
Stocarea energiei trece de pragul de 1 GW
O dezvoltare importantă are loc și în zona bateriilor pentru stocarea energiei.
Dacă la începutul anului România avea aproximativ 500 MW, echivalentul unei capacități de circa 1 GWh, între timp puterea instalată în sisteme de stocare a depășit 1 GW.
Industria estimează că până la finalul anului capacitatea de stocare ar putea ajunge la aproximativ 2 GWh.
Bateriile permit preluarea energiei produse în perioadele cu producție ridicată și utilizarea acesteia ulterior, inclusiv în intervalele în care consumul este mai mare.
Industria cere reguli mai clare pentru proiectele de stocare
Deși investițiile în baterii se accelerează, reprezentanții industriei atrag atenția că anumite condiții de reglementare pot încetini dezvoltarea proiectelor.
Una dintre problemele menționate este garanția de 30.000 de euro/kW solicitată în anumite situații la autorizarea proiectelor de stocare. RPIA susține că mecanismul ar trebui diferențiat în funcție de caracteristicile proiectelor de producție și ale celor de stocare.
În același timp, cadrul de reglementare a fost simplificat, iar lansarea unei scheme de sprijin pentru investițiile în proiecte de stocare independente de unitățile de producție reprezintă o altă sursă potențială de dezvoltare.
Parcurile solare sunt construite tot mai des împreună cu baterii
O tendință evidențiată de reprezentanta RPIA este hibridizarea proiectelor fotovoltaice. Tot mai multe parcuri solare sunt proiectate de la început împreună cu sisteme de stocare.
Această abordare permite ca investiția în baterii să fie inclusă încă din faza inițială a proiectului, în loc ca stocarea să fie adăugată ulterior.
România încearcă astfel să reducă diferența dintre ritmul de dezvoltare a capacităților de producție și cel al instalațiilor de stocare.
Energia solară a avut un rol important în producția de vară
Potrivit reprezentantei RPIA, energia fotovoltaică a contribuit semnificativ la acoperirea consumului în perioada verii. În anumite intervale din timpul zilei, producția solară a ajuns să reprezinte peste 60% din energia furnizată.
Industria estimează în continuare creșteri ale capacității fotovoltaice până în jurul anului 2030, după care ritmul de dezvoltare ar putea să se stabilizeze.
