Comisia Europeană a aprobat plata a 1,27 miliarde de euro către România în cadrul celei de-a treia cereri din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), însă a decis să rețină temporar 869 de milioane de euro. Decizia vine pe fondul neîndeplinirii a trei jaloane esențiale asumate de Guvern, potrivit declarațiilor făcute de ministrul Marcel Boloș.
Suma suspendată nu este pierdută definitiv, dar va fi anulată dacă autoritățile române nu vor remedia situația până la data-limită de 28 noiembrie 2025.
Trei domenii problematice: energie, guvernanță și pensii speciale
Blocajele vizează domenii cu impact major: numirile la conducerea companiilor energetice de stat, reformarea pensiilor speciale și operaționalizarea AMEPIP (Agenția care monitorizează performanța întreprinderilor publice).
Pentru AMEPIP, lipsa unui proces transparent de selecție a conducerii a dus la blocarea a 330 de milioane de euro. Două proceduri anterioare au eșuat, iar o nouă tentativă este în desfășurare, urmând ca până la 11 iunie să fie desemnată comisia de selecție.
Alte 227 de milioane de euro sunt legate de lipsa progresului în numirea administratorilor în companii de stat din subordinea Ministerului Energiei. Deși în opt societăți procedurile au fost reluate, rămân mai multe entități – precum SAPE, Electrocentrale Craiova sau Eurotest – la care nu s-a intervenit deloc.
În ceea ce privește pensiile speciale, Comisia Europeană a suspendat 231 milioane de euro. Deși legea care vizează reforma sistemului a avansat în Parlament, problema bazei de calcul – încă fixată la 85% din venitul net – nu a fost soluționată, iar creșterea vârstei de pensionare este prevăzută abia până în 2045.
A patra cerere de plată aduce și mai multe condiții
Pe fondul dificultăților actuale, Guvernul se află în plin proces de renegociere a celei de-a patra cereri de plată. Numărul de jaloane va fi aproape dublat, de la 46 la 95, iar suma solicitată ar putea ajunge la 5,7 miliarde de euro, față de 2,68 miliarde în varianta inițială.
Printre reformele incluse în această etapă se numără modificarea codului fiscal, o taxă pentru poluare în domeniul transporturilor, legislația secundară pentru noua lege a energiei, precum și măsuri privind urbanismul, silvicultura și biodiversitatea.
Întrebat despre riscurile întârzierii reformei fiscale, Marcel Boloș a avertizat că România ar putea suporta penalități de cel puțin 660 de milioane de euro dacă documentele nu sunt gata până în iulie, când ar trebui trimisă oficial cererea.
