Comisia Europeană pregătește o modificare amplă a bugetului Uniunii Europene pentru perioada 2028–2034, potrivit unei analize publicate de Financial Times și preluată de Biziday. Reforma are ca obiectiv redistribuirea fondurilor europene într-un mod mai eficient și adaptat realităților geopolitice și economice actuale.
Este vizată reorganizarea celor două mari capitole bugetare – politica agricolă comună și fondurile de coeziune –, în prezent în valoare cumulată de circa 750 de miliarde de euro. Acestea vor fi transformate în instrumente de finanțare flexibile, personalizate pentru fiecare stat membru.
Noua abordare: mai multă flexibilitate, mai puțină uniformitate
Țările din estul Europei, în special cele care au frontiere comune cu Rusia sau joacă un rol esențial în gestionarea fluxurilor de migranți, vor beneficia de priorități în alocarea fondurilor. Polonia, statele baltice, Finlanda, dar și națiuni ca Malta și Grecia ar putea accesa linii speciale de finanțare, în funcție de riscurile cu care se confruntă.
Un alt obiectiv major este sprijinirea viitorilor membri UE, cum ar fi Ucraina și Republica Moldova, care vor necesita resurse semnificative pentru alinierea la standardele blocului comunitar.
Agricultura – avantaj competitiv pentru România
Reforma propusă ar putea reprezenta o oportunitate importantă pentru România, care figurează deja printre principalii beneficiari ai fondurilor europene. Comisia dorește să reducă diferențele existente între subvențiile acordate fermierilor din vestul și estul Europei, ceea ce ar duce la o corectare a decalajelor istorice.
Țările cu suprafețe agricole mari, dar care primesc subvenții mai mici pe hectar – cum este cazul României – ar putea primi sume suplimentare în viitorul cadru financiar.
Totuși, o astfel de redistribuire ar putea veni în detrimentul unor economii agricole mari din vestul Europei, precum Franța sau Italia, care ar putea suferi tăieri în alocări. Potrivit Romy Hansum, cercetător la Centrul Jacques Delors din Berlin, „țările sărace vor câștiga mai mult în detrimentul acelor țări care sunt în medie mai bogate, dar au unele regiuni mai sărace, în special Franța și, într-o oarecare măsură, Spania și Germania”.
Urmează negocieri dure între statele membre
Chiar dacă România se află printre potențialii beneficiari ai acestui nou model de alocare, implementarea sa depinde de aprobarea tuturor celor 27 de state membre. Se prefigurează un proces intens de consultări și negocieri, în care fiecare guvern va încerca să protejeze interesele naționale și să obțină cele mai bune condiții posibile.
