Avocatul Poporului a sesizat Curtea Constituțională a României în legătură cu prevederi din Ordonanța de Urgență a Guvernului privind reforma administrației publice centrale și locale, act normativ asociat pachetului de schimbări administrative promovat de Ilie Bolojan.
Instituția consideră că mai multe articole din actul normativ ar putea încălca prevederi constituționale. În sesizarea transmisă Curții Constituționale sunt vizate articolele I pct. 32, VI pct. 3 și 4, VIII pct. 2 și 5, VIII pct. 7, XII, XIII, XVII și XLIV.
Potrivit Avocatului Poporului, aceste dispoziții ar contraveni unor principii fundamentale din Constituție, printre care securitatea juridică și încrederea legitimă în legislație, egalitatea în drepturi (art. 16), dreptul la proprietate privată (art. 44), protecția socială a cetățenilor (art. 47), protecția persoanelor cu handicap (art. 50), precum și regulile privind restrângerea exercițiului unor drepturi și libertăți (art. 53). De asemenea, instituția invocă prevederile art. 115 alin. (6), care limitează domeniile în care pot fi adoptate ordonanțe de urgență.
Sesizarea subliniază că actul normativ aduce modificări într-un număr mare de reglementări din domenii diferite.
„Ordonanţa de urgenţă a Guvernului 7/2026 modifică un număr de 34 de acte normative din diverse domenii de reglementare. Astfel, actul normativ analizat nu are un obiect de reglementare clar, unic şi bine definit pentru că acesta nu modifică un singur act normativ, ci modifică mai multe dispoziţii din diverse acte normative, eterogene ca obiect de reglementare. Chiar dacă cele mai multe modificări din cuprinsul legii analizate au vizat Ordonanţa de urgenţă a Guvernului 57/2019, se poate constata că celelalte modificări şi completări operate în corpul legii nu sunt conexe şi indispensabile acesteia, ci ele se alătură, modificări şi completări ale diverselor acte normative vizate, modificărilor şi completărilor aduse ordonanţei de urgenţă antereferite, astfel că scopul actului normativ analizat nu este unic, ci multiplu, subsumat fiecărui domeniu reglementat. Astfel, modificările şi completările operate prin actul normativ criticat nu permit nici stabilirea obiectului său unic de reglementare şi, implicit, nici determinarea de conexitate eu celelalte materii normate”, se subliniază în sesizare.
Avocatul Poporului arată că ordonanța de urgență introduce modificări, completări sau derogări într-un număr semnificativ de acte normative, cu domenii diferite – de la reglementări fiscale și bugetare până la reorganizarea unor instituții ale administrației publice centrale și locale și măsuri de descentralizare.
Instituția consideră că utilizarea mecanismului ordonanței de urgență într-un astfel de context poate afecta rolul Parlamentului în procesul de legiferare, depășind limitele delegării legislative prevăzute de Constituție.
„Prevederile legale criticate sunt de natură să creeze un climat de insecuritate juridică şi încalcă principiul încrederii legitime a cetăţenilor în sistemul legislativ, care impune limitarea posibilităţilor de modificare a normelor juridice şi stabilitatea regulilor instituite prin acestea”, spune Avocatul Poporului.
În sesizare se mai arată că drepturile și libertățile fundamentale trebuie analizate ca un ansamblu coerent de valori, fundamentate pe principiul demnității umane.
„Pe lângă faptul că drepturile şi libertăţile fundamentale calificate ca atare în Constituţie se întemeiază pe demnitatea umană, aceasta fiind o valoare supremă a statului român, nu are numai o valoare proclamativă şi nu este golită de conţinut normativ, ci, din contră, are valoare normativă poate calificată ca un drept fundamental cu un conţinut distinct ce pune în discuţie caracterul şi condiţia umană a individului”, se mai menţionează în sesizare.
Avocatul Poporului susține că forma actuală a actului normativ ar putea avea efecte sociale semnificative și că structura sa legislativă ridică probleme de constituționalitate.
„Legiuitorul delegat plasează individul într-un plan secund faţă de obiectivele sale administrative, transformând cetăţeanul dintr-un subiect de drept cu demnitate intangibilă într-un instrument de ajustare fiscală, ceea ce constituie o încălcare nemijlocită a art. 1 alin. (3) din Constituţie”, mai arată sursa citată.
