Agricultura românească își consolidează poziția pe segmentul culturilor oleaginoase, însă industria de procesare nu ține același ritm. În ciuda extinderii suprafețelor cultivate cu soia, rapiță și floarea-soarelui, datele recente indică un recul semnificativ al exporturilor de produse procesate.
Potrivit analizelor bazate pe datele Comisiei Europene și ale Departamentului pentru Agricultură al SUA (USDA), exporturile de șroturi (făinuri proteice rezultate din procesare) au scăzut cu aproximativ 30% în primele șapte luni ale anului comercial 2025–2026, comparativ cu perioada similară anterioară.
În schimb, exporturile de materie primă – semințe oleaginoase neprocesate – au crescut cu aproape 24%, semn că România continuă să valorifice mai ales producția brută, nu și potențialul de procesare internă.
Floarea-soarelui, singurul segment în creștere
Dintre principalele culturi, doar floarea-soarelui este așteptată să înregistreze un avans vizibil în procesare. Conform estimărilor USDA, producția și cererea în acest segment vor susține o creștere de aproximativ 9,5% în anul de piață 2026/2027.
„Cele mai mari creșteri ale procesării sunt prognozate pentru Ungaria și România, urmate de Franța, Spania, Portugalia și Bulgaria”, arată raportul USDA.
Această evoluție este susținută de cererea ridicată de ulei de floarea-soarelui la nivel european, dar și de disponibilitatea mai mare a materiei prime.
Soia și rapița, fără impuls în procesare
În cazul soiei, deși suprafețele cultivate cresc – estimate la aproximativ 135.000 de hectare, cu peste 7% mai mult față de anul precedent – procesarea nu va avea un avans semnificativ.
Producția este estimată la circa 266.000 de tone, cu un salt considerabil față de anul anterior, însă marjele reduse limitează interesul procesatorilor.
„Dintre principalii procesatori din UE, Țările de Jos, Italia și Franța anticipează creșteri marginale ale activității de procesare. Sunt așteptate scăderi ușoare în Portugalia și Grecia. Alte piețe, inclusiv Spania și Germania, sunt așteptate să rămână stabile”, se menționează în raportul USDA.
Situația este similară și pentru rapiță, unde, în ciuda extinderii suprafețelor cultivate – estimate la peste 1 milion de hectare în România – procesarea rămâne aproape constantă la nivel european.
România, furnizor de materie primă
Datele indică un dezechilibru structural: România produce tot mai mult, dar procesează relativ puțin. Astfel, valoarea adăugată este generată în alte state europene.
În prezent, stocurile și producția internă susțin o creștere a exporturilor de semințe, în timp ce produsele procesate pierd teren pe piețele externe.
Perspective: potențial nevalorificat
Chiar dacă pe termen scurt sectorul de procesare rămâne sub presiune, perspectivele sunt favorabile pe termen lung. Creșterea producției, cererea europeană și avantajele competitive – precum costurile mai reduse și poziția geografică – pot susține dezvoltarea industriei.
În plus, schimbările legislative la nivel european, inclusiv regulile privind defrișările (EUDR), ar putea favoriza anumite culturi, precum floarea-soarelui, care nu intră sub incidența acestor reglementări.
