Victoria lui Nicușor Dan la alegerile prezidențiale vine într-un context economic dificil, care va pune la încercare capacitatea de reacție și coordonare a noii conduceri de la Palatul Cotroceni. O țară cu un deficit bugetar alarmant, o economie aproape de stagnare și o reformă fiscală esențială, dar delicată, sunt doar câteva dintre realitățile cu care noul președinte va trebui să se confrunte din prima zi de mandat.
Un document recent prezentat de economistul-șef al BRD, Florian Libocor, detaliază principalele priorități economice și sociale care necesită atenție imediată. Printre acestea se numără refacerea încrederii în clasa politică, promovarea unui patriotism constructiv, reabilitarea dialogului politic și identificarea unui drum clar pentru România în actualul context geopolitic incert, notează hotnews.ro
Șapte teme prioritare
-Reconstruirea încrederii cetățenilor în autorități și liderii politici prin transparență, coerență în acțiuni și rezultate concrete.
-Cultivarea unui sentiment de unitate națională, fără a aluneca în retorici radicale sau divizive.
-Revitalizarea dezbaterii publice autentice, bazată pe respect și argumente, nu pe polarizare și conflict.
-Reafirmarea apartenenței europene, într-un moment în care crizele succesive au erodat coeziunea internă.
-Menținerea încrederii investitorilor prin măsuri ferme pentru reducerea dezechilibrelor bugetare și comerciale.
-Clarificarea poziției României în noua ordine globală, atât în termeni economici, cât și diplomatici.
-Reducerea disparităților regionale, prin investiții în infrastructură, industrie și educație, pentru a elimina falia între „cele două Românii”.
Reacția piețelor și perspectivele economice
Conform unei analize Erste Bank, rezultatul alegerilor ar putea influența cursul valutar și încrederea în politicile fiscale ale țării. Stabilitatea monedei naționale în jurul pragului de 5,10 lei/euro ar putea fi afectată în lipsa unui guvern funcțional și a unui plan fiscal solid. Consolidarea bugetară va fi un test cheie în evaluarea pe care Comisia Europeană o va face României în luna iunie.
Pe piața obligațiunilor, dobânzile au început să scadă ușor, dar vulnerabilitatea rămâne ridicată. Orice formă de instabilitate politică ar putea reanima presiuni asupra dobânzilor și a accesului la finanțare.
Datele economice recente nu oferă prea mult optimism
-Inflația s-a situat în aprilie la 4,85%, una dintre cele mai ridicate din UE.
-PIB-ul a crescut cu doar 0,2% în primul trimestru din 2025, indicând un ritm economic anemic.
-Consumul intern a încetinit vizibil, iar serviciile și producția industrială au suferit scăderi semnificative.
-Deficitul de cont curent și deficitul comercial au continuat să se adâncească.
-Deși numărul salariaților a crescut ușor, dinamica angajărilor pare să se tempereze, conform sondajelor din aprilie.
-Costurile salariale din industrie au crescut abrupt, ajungând la 16,6%, ceea ce ridică îngrijorări privind competitivitatea.
Perspectivele inflației, conform BNR
Banca Națională estimează că inflația va rămâne volatilă până în toamnă, urmând o traiectorie descendentă abia din 2026, dar rămânând peste intervalul-țintă mult timp. Evoluțiile de pe piețele internaționale ale energiei și alimentelor, dar și incertitudinile privind politica fiscală, rămân factori critici.
BNR atrage atenția asupra nevoii urgente de un plan credibil de consolidare bugetară, necesar atât pentru reducerea deficitului extern, cât și pentru a păstra accesul la finanțare pentru sectorul public și cel privat.
