Românii și firmele ar putea scăpa de prezentarea unor documente fiscale atunci când informațiile respective sunt deja disponibile în bazele de date ale statului. O propunere legislativă depusă la Senat prevede ca instituțiile publice să verifice direct situația fiscală și plățile efectuate, în loc să solicite contribuabililor certificate, chitanțe sau extrase de cont.
Inițiativa legislativă de modificare a Codului de procedură fiscală a fost înregistrată la Senat în 23 septembrie 2026. Proiectul stabilește și situațiile în care documentele ar putea fi solicitate în continuare.
Instituțiile ar urma să verifice singure dacă există datorii
Una dintre principalele modificări propuse vizează situația fiscală a persoanelor fizice și juridice.
Autoritățile care au competența legală de a verifica existența unor obligații fiscale ar urma să obțină aceste informații direct din sistemele informatice ale statului.
În cazul în care datele pot fi accesate și verificate electronic, contribuabilului nu i s-ar mai putea cere certificatul de atestare fiscală sau alte documente prin care să demonstreze că nu are datorii.
Propunerea introduce, în acest sens, un nou articol în Codul de procedură fiscală, 160.
Chitanțele și ordinele de plată nu ar mai fi cerute dacă plata poate fi identificată
O regulă similară este prevăzută pentru taxele, amenzile, contribuțiile și celelalte sume achitate către instituțiile publice.
Potrivit proiectului, atunci când soluționarea unei cereri sau emiterea unui document depinde de efectuarea unei plăți, instituția ar trebui să verifice direct dacă suma a fost achitată și încasată.
Verificarea s-ar putea face prin evidențele proprii, sistemele informatice disponibile, Trezoreria Statului, platformele electronice de plată sau alte mecanisme de interoperabilitate.
În aceste condiții, persoanei sau firmei nu i s-ar mai putea solicita:
-chitanța;
-ordinul de plată;
-extrasul de cont;
-confirmarea plății;
-alte documente care au aceeași funcție.
În ce situații ar mai putea fi cerute documentele
Proiectul nu elimină în toate cazurile obligația de a prezenta acte.
Documentele privind situația fiscală ar putea fi solicitate dacă informațiile nu pot fi obținute sau validate prin sistemele statului, există probleme tehnice ori o anumită dovadă este cerută în mod expres de lege.
În asemenea situații, instituția ar trebui să consemneze în scris motivul pentru care verificarea directă nu a fost posibilă.
Aceeași regulă ar urma să se aplice și dovezilor de plată. Acestea ar putea fi cerute dacă plata nu poate fi identificată, datele disponibile sunt incomplete sau neconcordante, canalul prin care s-a făcut plata nu permite verificarea directă ori legislația impune în mod expres prezentarea documentului.
Dovezile de plată ar putea fi transmise și electronic
Inițiativa modifică și articolul 163 din Codul de procedură fiscală.
Dacă, în anumite situații, dovada plății rămâne obligatorie, instituțiile care încasează bani pentru bugetul general consolidat ar trebui să permită transmiterea acesteia și prin mijloace electronice, în condițiile stabilite de fiecare instituție.
Ulterior, autoritatea ar urma să verifice încasarea efectivă a sumei, inclusiv pe baza informațiilor din Trezoreria Statului.
Astfel, verificarea directă ar deveni regula, iar transmiterea documentului electronic ar interveni atunci când verificarea prin sistemele statului nu este posibilă.
Ministerul Finanțelor, ANAF și primăriile ar avea noi obligații
Dacă propunerea va fi adoptată, instituțiile vizate ar trebui să-și adapteze procedurile administrative și sistemele informatice.
În termen de 90 de zile de la publicarea legii în Monitorul Oficial, Ministerul Finanțelor, ANAF, organele fiscale locale, Trezoreria și celelalte instituții vizate ar trebui să modifice procedurile, formularele și fluxurile de lucru.
În maximum 180 de zile, ar trebui să fie operaționalizate mecanismele de acces la informații, verificare directă și interoperabilitate.
Tot la 180 de zile de la publicarea legii ar urma să intre în vigoare modificările de fond aduse Codului de procedură fiscală.
Ministerul Finanțelor ar trebui să raporteze anual progresul
Proiectul introduce și o obligație de raportare.
Ministerul Finanțelor ar urma să publice, până la 31 mai în fiecare an, un raport privind modul în care au fost implementate mecanismele de verificare directă a situației fiscale și a plăților.
Instituțiile implicate ar trebui să transmită Ministerului Finanțelor datele necesare până la 31 martie.
Accesul la date ar trebui limitat la scopul legal
Inițiatorii prevăd și reguli privind utilizarea informațiilor fiscale și personale.
Accesul la date ar trebui realizat numai în măsura necesară îndeplinirii atribuțiilor legale. Instituțiile ar trebui să respecte, totodată, normele privind secretul fiscal, protecția datelor cu caracter personal, securitatea cibernetică, confidențialitatea și trasabilitatea accesărilor.
Inițiatorii vor să mute responsabilitatea verificării de la cetățean la instituție
Argumentul principal prezentat în expunerea de motive este că, în anumite proceduri, contribuabilul ajunge să transporte între instituții documente care conțin informații deja disponibile autorităților.
Prin modificările propuse, inițiatorii urmăresc ca instituția să verifice direct informația atunci când are mijloacele necesare, iar documentele să fie solicitate doar în situațiile în care verificarea electronică nu este posibilă sau când legea impune în mod expres prezentarea lor.
Proiectul se află la Senat, care este prima Cameră sesizată.
