Românii au resimțit în luna august una dintre cele mai accentuate creșteri de prețuri din acest an, rata anuală a inflației ajungând la 9,9%, potrivit datelor publicate de Institutul Național de Statistică (INS). Este un salt semnificativ față de luna iulie, când inflația fusese de 7,84%, evoluție explicată în principal de scumpirea energiei electrice, care a înregistrat un avans de 65,73% față de aceeași lună din 2024.
„Indicele preţurilor de consum în luna august 2025 comparativ cu luna iulie 2025 a fost 102,10%. Rata inflaţiei de la începutul anului (august 2025 comparativ cu decembrie 2024) a fost 8,1%. Rata anuală a inflaţiei în luna august 2025 comparativ cu luna august 2024 a fost 9,9%. Rata medie a modificării preţurilor de consum în ultimele 12 luni (septembrie 2024 – august 2025) faţă de precedentele 12 luni (septembrie 2023 – august 2024) a fost 5,7%”, precizează INS.
Ce s-a scumpit cel mai mult
Pe lângă energie electrică, care domină topul scumpirilor, fructele proaspete au avut o creștere anualizată de 41,73%, iar serviciile de igienă și cosmetică s-au majorat cu 19,27%. În categoria bunurilor alimentare, s-au mai înregistrat creșteri importante la cacao și cafea (+19,03%) și la uleiul comestibil (+11,07%). Pe de altă parte, cartofii s-au ieftinit cu 9,36%, iar zahărul cu 2,6%.
În ceea ce privește bunurile nealimentare, după energia electrică urmează energia termică (+13,63%) și publicațiile tipărite (+11,5%). Singura ieftinire din această categorie a fost la gaze naturale, cu o scădere de 0,64%.
La servicii, în afara cosmeticii, au crescut prețurile la transportul feroviar (+18,59%) și la reparațiile de haine și încălțăminte (+14,91%). În schimb, transportul aerian s-a ieftinit cu 7,25%, iar telefonia cu 1,98%.
Explicațiile BNR
Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a subliniat că actualul val de creșteri este determinat în mare parte de factori excepționali:
„S-a calculat care este impactul şocurilor de natura ofertei cu magnitudine amplă asupra inflaţiei în acest an şi asupra inflaţiei CORE 2 ajustat. Per total 4 puncte procentuale. Acesta e motivul principal pentru care nici nu puteam să gândim o reducere de rată de dobândă. De aceea am şi folosit cuvântul amplă, o creştere amplă a inflaţiei în acest an. Două puncte procentuale din liberalizarea pieţei energiei electrice la 1 iulie. Uitându-ne pe indicele care a apărut astăzi, ceva mai mult, 2,2 puncte procentuale. Al doilea şoc major al TVA-ului, pe calculele noastre, asupra inflaţiei headline, inflaţia IPC, 1,6 puncte procentuale şi majorare de accize 0,4 puncte procentuale. Patru puncte procentuale calculate săptămâna trecută, 4,2 – 4,3 puncte procentuale după datele pe care le avem astăzi. Şi pe inflaţia CORE 2 ajustat impactul este major. Trei şocuri majore care vor fi resorbite în perioada următoare dacă evităm efectele secundare, deteriorarea aşteptărilor inflaţioniste nu este uşoară după asemenea creşteri de preţuri. Aceasta e prognoza. Avem o cocoaşă frumuşică, ca să zic aşa şi ea e chiar ceva mai mare. Deci, în septembrie, când probabil va fi vârful, în loc de 9, probabil că va fi în jur de 9,6 – 9,7, vârful de inflaţie, după care urmează o absorbţie treptată a acestor şocuri. Într-adevăr, în prognoza noastră, la sfârşitul anului viitor, inflaţia nu numai că va intra în intervalul ţintit, dar va fi chiar mai scăzută decât inflaţia prognozată în runda precedentă, în raportul precedent de inflaţie”.
BNR a revizuit în creștere prognoza de inflație pentru finalul lui 2025 la 8,8%, „probabil peste 9%”, și estimează o scădere la 3% până la finalul lui 2026.
Majorarea de prețuri este alimentată și de schimbările fiscale intrate în vigoare la 1 august, când cota standard de TVA a crescut la 21%, de la 19%, fiind păstrată o singură cotă redusă de 11%.
