Şosetele confecţionate la Sebeş şi care de-a lungul deceniilor au ajuns în multe ţări de pe glob, din Estonia până în Islanda, trecând prin Austria, Germania, Belgia, Franţa, fiind exportate chiar şi în SUA, au fost fabricate în 2020 într-un număr mult mai mic, după ce comenzile s-au diminuat treptat de la mijlocul lunii martie, odată cu debutul pandemiei de coronavirus şi în România.

CISEROM Sebeş, companie care în istoria sa de 93 de ani a trecut prin multe provocări, se confruntă, asemenea altor firme, cu o perioadă mai dificilă din cauza pandemiei care a afectat întreaga lume, fiind înregistrată o scădere a comenzilor, asta în condiţiile în care în ianuarie – februarie erau “semnalele unui an foarte bun”.

În opinia directorului general, Constantin Ispir, actuala perioadă este mai dificilă decât cea a crizei economice din 2008-2010.

“Cred că este cea mai dificilă perioadă. Dacă ar fi să compar cu 2008, 2009, 2010, cred că e mai dificil decât atunci. Atunci, a fost un pic mai simplu şi cu o abordare corectă am reuşit să depăşim acea perioadă destul de bine. În momentul acesta apar foarte multe necunoscute, şi pentru noi, şi pentru mediul de afaceri, în general”, a afirmat Constantin Ispir.

Directorul general a menţionat că producţia a fost afectată, scăzând comenzile atât de pe intern, cât şi de pe extern.

“Dacă în ianuarie – februarie aveam semnalele unui an foarte bun, pentru noi, începând cu 16 martie, totul s-a năruit ca un joc de domino. Au început să scadă comenzile, atât pe piaţa internă, cât şi la export. A trebuit să reducem şi noi motoarele, pentru ca să putem lucra în funcţie de  cerinţe. Cifra noastră de afaceri s-a redus cu aproximativ 25% la nivelul a 10 luni faţă de anul anterior”, a afirmat Ispir.

El a spus că societatea trebuie să facă faţă şi importurilor venite din China, pe diverse filiere. “Este marfă care, de fapt, se produce în China şi ajunge în ţările Uniunii Europene pe diverse filiere”, a punctat acesta.

Constantin Ispir a subliniat că menţinerea pe piaţă a fabricii în toţi aceşti ani se datorează, în primul rând, colectivului de specialişti care există la nivel de societate, “un colectiv bine închegat, foarte bine pregătit profesional şi care a ştiu să facă faţă provocărilor” din anii postdecembrişti.

El a arătat că începe să fie “o problemă” lipsa forţei de muncă bine pregătită profesional şi supracalificată. “Personalul are o medie de vârstă ridicată. Numai în acest an au fost 20 de pensionări şi nu reuşim să găsim oameni cu care să-i înlocuim la acelaşi nivel profesional sau care să fie dornici să înveţe o meserie în industria uşoară”, a precizat Ispir, care a adăugat că nivelul de salarizare în acest domeniu este mult mai mic decât este, de exemplu, la stat.

Dacă la începutul anului, fabrica avea 275 de angajaţi, acum are 250.

“Au fost 25 de plecări, din care 20 au fost plecări prin pensionare. Sunt persoane care au lucrat şi peste 40 de ani în aceasată societate, unii dintre ei pensionaţi de curând. În cadrul societăţii lucrează familii şi generaţii după generaţii. Sunt copiii celor au lucrat acum ceva zeci de ani în urmă, sunt unii la a doua sau la a treia generaţie care lucrează în aceeaşi societate, însă, din păcate, este destul de greu, nivelul de salarizare este unul mic în industria uşoară”, a spus Constantin Ispir.

Direrctorul general priveşte însă cu optimism vitorul.  “Îmi doresc să reuşim să continuăm tradiţia acestei societăţi de peste 93 de ani şi să putem oferi în continuare unui număr important de oameni un loc de muncă stabil, un câştig rezonabil şi să fim o prezenţă activă în piaţa românească”, a conchis acesta.

Fabrica de ciorapi din Sebeş are o istorie îndelungată. A fost înfiinţată în 1927 de Gustav Bahner, din Lichtenstein. Fabrica şi-a schimbat denumirea în 1930 din “GBL” în “Uzinele Textile Româneşti”. În 1944, a fost preluată de stat, ajungând în 1946, pentru o perioadă de 8 ani, sub administrare sovietică. Redevine întreprindere română de stat sub numele de “Fabrica de Ciorapi şi Tricotaje” Sebeş. În 1990 va primi numele de “Ciserom”.  

Cinci ani mai târziu, în 1995 a fost privatizată cu capital autohton integral.

În anii trecuţi, fabrica a ajuns la o producţie anuală de 10 milioane de perechi de şosete, din care 30% mergeau la export.