Executivul condus de Ilie Bolojan a fost demis marți, după ce Parlamentul a adoptat moțiunea de cenzură cu un scor covârșitor: 281 de voturi „pentru”, 4 „împotrivă” și 3 voturi anulate. Este unul dintre cele mai clare rezultate din istoria politică recentă a României și marchează căderea celui de-al optulea guvern prin acest mecanism parlamentar.
Votul a fost reluat pentru verificare, însă rezultatul a rămas neschimbat, confirmând o majoritate largă împotriva actualului Executiv.
Un vot aproape de record în Parlament
Numărul voturilor favorabile demiterii se apropie de precedentul stabilit în 2021, când guvernul condus de Florin Cîțu a fost înlăturat tot cu 281 de voturi, însă atunci fără niciun vot împotrivă. Comparativ, votul actual reflectă o opoziție politică extrem de consolidată împotriva guvernării Bolojan.
Pentru adoptarea moțiunii era necesară o majoritate absolută în Parlament (cel puțin 233 de voturi), prag depășit cu mult în actualul scrutin.
Ilie Bolojan, al optulea premier demis prin moțiune
Căderea guvernului îl plasează pe Ilie Bolojan în lista premierilor care au pierdut puterea în urma unei moțiuni de cenzură, un instrument constituțional esențial în sistemul parlamentar românesc.
Printre precedentele notabile se numără:
-Emil Boc – primul premier demis prin moțiune, în 2009
-Mihai Răzvan Ungureanu – cel mai scurt mandat, de doar 78 de zile
-Sorin Grindeanu – demis chiar de propriul partid
-Viorica Dăncilă – înlăturată printr-o largă coaliție parlamentară
-Ludovic Orban – demis după asumarea răspunderii pe legislația electorală
Ce urmează după căderea Guvernului
După adoptarea moțiunii, Executivul devine interimar, cu atribuții limitate, până la desemnarea unui nou premier de către Președintele României și formarea unei noi majorități parlamentare.
Această evoluție deschide o nouă etapă de negocieri politice, într-un context marcat de tensiuni economice și presiuni asupra reformelor asumate de România la nivel european.
Un moment politic cu impact major
Rezultatul votului reflectă o ruptură clară între guvern și majoritatea parlamentară, dar și o schimbare de direcție în scena politică. Dimensiunea scorului indică nu doar o opoziție punctuală, ci o repoziționare amplă a forțelor politice din Parlament.
Căderea Guvernului Bolojan devine astfel unul dintre cele mai importante momente politice ale anului 2026, cu efecte directe asupra stabilității guvernamentale și a politicilor publice în perioada următoare.
