Originar din Aiud și stabilit în Statele Unite ale Americii, Sergiu Pașca, profesor de psihiatrie și științe comportamentale la Universitatea Stanford, este coordonatorul uneia dintre cele mai importante descoperiri recente din domeniul neuroștiinței, respectiv recrearea în laborator, pentru prima dată, a unui circuit cerebral uman responsabil cu percepția durerii.
Cercetarea, publicată în prestigioasa revistă Nature, marchează un moment istoric în biologia sintetică. Echipa coordonată de Sergiu Pașca a reușit să combine în laborator neuroni derivați din celule stem umane în așa fel încât să obțină un circuit funcțional, capabil să transmită semnale asemănătoare celor provocate de stimuli dureroși.
„Acum că putem modela acest traseu fără a recurge la testarea pe animale, sperăm să găsim tratamente mai eficiente pentru durerea cronică”, a explicat Sergiu Pașca, citat de Financial Times. El a subliniat că opioidele, cele mai utilizate medicamente în tratarea durerii severe, sunt eficiente, dar și extrem de adictive, iar noul model oferă o alternativă de cercetare care poate duce la dezvoltarea unor terapii mai sigure.
Pentru a recrea acest traseu, cercetătorii au transformat celule de piele umană în celule stem și apoi le-au direcționat să formeze patru tipuri de „organoide”. Organoidele sunt structuri tridimensionale care reproduc regiuni ale sistemului nervos, de la neuronii senzoriali până la cei corticali. Acestea au fost crescute împreună într-un mediu controlat, formând un așa-numit „assembloid” (n.n. ansamblu), o structură de aproximativ un centimetru, cu patru milioane de celule.
Expunerea acestui circuit la capsaicină, molecula responsabilă pentru iuțeala ardeilor, a generat reacții electrice puternice, dovedind funcționalitatea ansamblului. Cercetarea oferă pentru prima dată posibilitatea de a observa activitatea neurală sincronizată între mai multe regiuni cerebrale umane, conectate artificial în laborator.
Sergiu Pașca a menționat că aceste „assembloide” nu „simt” durerea în sensul uman, însă pot transmite semnale nervoase care imită traseul durerii în creier. El a adăugat că etica dezvoltării unor structuri cerebrale tot mai complexe în laborator este o preocupare constantă: „Ne gândim foarte atent la direcția în care mergem, având în vedere nevoia imensă de a înțelege tulburările psihice, dar și riscurile implicate.”
Pe lângă recunoașterea științifică, Sergiu Pașca se bucură și de apreciere în România. A fost inclus în 2022 pe lista celor mai relevante 10 realizări științifice ale anului și a fost desemnat vizionar în Medicină și Științe de către The New York Times. În 2023, Universitatea de Medicină și Farmacie „Iuliu Hațieganu” din Cluj-Napoca i-a conferit titlul de Doctor Honoris Causa. Recent, a fost numit consilier onorific al ministrului Educației, Daniel David.
sursa: ft.com, foto: Facebook, Sergiu P.Pașca
