După primele nouă luni ale anului, deficitul bugetar al României pare că „s-a oprit din urcare” ca pondere în Produsul Intern Brut (PIB). Conform celor mai recente date şi estimări, procentul aferent execuţiei bugetare după septembrie este similar cu cel din anul precedent — însă, în termeni absoluţi, suma rămâne mai mare.
Deşi nu a fost comunicată oficial o cifră exactă pentru procentul de final de septembrie, analizele indică o stagnare la un nivel comparabil cu anul trecut, ceea ce reprezintă un semnal de uşoară stabilizare în contextul unei performanţe fiscale dificil de gestionat. În paralel, valoarea nominală a deficitului este însă în creştere — suma bugetară în minus a trecut de pragul de 100 miliarde lei, reflectând presiunile asupra finanţelor publice.
Guvernul şi Ministerul Finanţelor au negociat cu instituţiile europene o ţintă de deficit de 8,4% din PIB pentru acest an, acordată de Comisia Europeană după discuţii privind planul de redresare fiscală. Comparativ, ţinta iniţială vizată era mai prudentă — în jur de 7% din PIB — însă execuţia de anul trecut a urcat spre 9,3%.
Aplicarea unei rectificări bugetare la final de septembrie a indicat că deficitul bugetului general consolidat va fi majorat cu aproximativ 25 miliarde lei, pentru a acoperi cheltuieli suplimentare, în timp ce veniturile au crescut cu doar câteva miliarde de lei.
Din punct de vedere procentual, deficitul nu a mai urcat faţă de anul precedent — ceea ce poate fi interpretat ca un semn de stabilizare.
În termeni absoluţi, însă, gaura bugetară rămâne în creştere — ceea ce indică că PIB-ul nominal s-a majorat simultan cu nivelul cheltuielilor.
Este esenţial ca acest echilibru să se menţină şi să se îmbunătăţească, pentru a nu risca penalizări de la UE sau impact negativ asupra ratingului de ţară.
Contextul rămâne totuşi fragil. Agenţii de rating şi instituţii de analiză avertizează că România trebuie să avanseze cu consolidarea fiscală şi reducerea presiunilor asupra bugetului pentru a intra pe un drum sustenabil.
Monitorizarea execuţiei bugetare pentru ultimele trimestre ale anului va fi crucială. Dacă cheltuielile vor continua să crească puternic fără compensare din creşterea veniturilor, ponderea deficitului în PIB ar putea reveni la trend ascendent. În acest context, transparenţa şi disciplina bugetară devin piloni-cheie.
