În timp ce majoritatea țărilor membre ale Uniunii Europene reușesc să își reducă treptat deficitele bugetare, România continuă să dețină poziția fruntașă în clasamentul negativ al dezechilibrelor fiscale. Potrivit celor mai recente date publicate de Eurostat, țara noastră a înregistrat în primul trimestru din 2025 un deficit de 7,5% din PIB, cel mai mare din UE. Cu toate acestea, indicatorul reprezintă o ușoară îmbunătățire față de sfârșitul anului trecut.
UE și zona euro înregistrează scăderi ușoare ale deficitului
Deficitul guvernamental ajustat sezonier a scăzut la –2,9% din PIB, atât în zona euro, cât și la nivelul întregii Uniuni Europene, în perioada ianuarie–martie 2025, în coborâre de la –3,1% în ultimul trimestru din 2024. Reducerea vine în contextul unei creșteri a PIB-ului nominal, care a depășit avansul cheltuielilor guvernamentale.
Veniturile și cheltuielile publice: evoluții moderate
În zona euro, veniturile guvernamentale au ajuns la 46,6% din PIB, în ușoară scădere de la 46,7%, în ciuda unei creșteri în termeni absoluți cu aproximativ 11 miliarde de euro. Cheltuielile publice s-au ridicat la 49,5% din PIB, față de 49,9% anterior, în urma unei creșteri modeste de 2 miliarde euro, care nu a ținut pasul cu PIB-ul în creștere.
Pentru întreaga Uniune Europeană, veniturile au rămas stabile, la 46,2% din PIB, iar cheltuielile guvernamentale au scăzut ușor, de la 49,5% la 49,1% din PIB. În termeni absoluți, cheltuielile au crescut cu 5 miliarde euro, iar veniturile cu 21 de miliarde, comparativ cu trimestrul anterior.
România rămâne sub lupa Bruxelles-ului
România se află în procedură de deficit excesiv încă din 2020, iar oficialii europeni au cerut recent guvernului de la București să adopte noi măsuri pentru a corecta dezechilibrele fiscale. În timp ce alte state europene revin treptat la limitele de sustenabilitate, cazul României rămâne îngrijorător pentru Comisia Europeană.
