Discuțiile legate de creșterea salariului minim pe economie au fost reluate săptămâna aceasta în cadrul Consiliului Național Tripartit pentru Dialog Social, însă fără o concluzie finală. Reprezentanții Guvernului au anunțat că măsura va fi analizată suplimentar, urmând ca o hotărâre concretă să fie luată până la sfârșitul lunii noiembrie. Informațiile au fost publicate pe Facebook de Radu Oprea, secretarul general al Executivului.
„A fost şi şedinţa CNT (dialog social tripartit). Aşa cum era de aşteptat patronatele nu susţin creşterea salariului minim pe economie, sindicatele da. La Guvern părerile sunt împărţite. Concluzia, mai facem o analiză şi decizia referitoare la creşterea salariului minim se amână până la sfârşitul lunii noiembrie”, a transmis acesta.
Potrivit lui Oprea, pozițiile exprimată în timpul discuțiilor relevă o ruptură tot mai accentuată între reprezentanții mediului patronal și sindicate. Sindicatele cer majorări substanțiale pentru a compensa inflația și scăderea puterii de cumpărare, în timp ce organizațiile patronale avertizează că o creștere abruptă a costurilor salariale ar pune presiune pe companiile mici și mijlocii, mai ales în contextul fiscal actual.
„Concluzii personale. 1. Suntem captivi prejudecăţilor şi credinţelor patronilor din România. Realitatea demonstrată empiric arată că urmare a creşterii salariului minim pe economie nu au scăzut nici productivitatea (din contră a crescut), nici numărul locurilor de muncă. 2. Modelul pe care îl propun patronatele este greşit pentru piaţa muncii. Stagnarea în salarii mici are ca rezultat migrarea forţei de muncă calificate către ţările vestice. Înlocuirea lor cu muncitori din afara UE nu este o soluţie pentru creşterea competitivităţii pe termen lung, iar dacă am extinde analiza în zona demografiei am constata dezastrul acestor politici. Singura soluţie corectă pentru a limita plecarea românilor în alte ţări este convergenţa cu veniturile din UE. 3. Desigur modelul german este greşit pentru că ei au hotărât creşterea salariului minim chiar dacă sunt în recesiune. S-or fi gândit să stimuleze cererea, adică consumul care ar fi un motor de relansare a economiei? Nu cred să fie atât de nepricepuţi, că doar IMM-urile din Germania sunt toate orientate spre export nu pentru satisfacerea pieţei interne. Sper că aţi sesizat acrimonia”, a mai scris Oprea.
Acesta a subliniat totodată că susține menținerea deducerii de 300 de lei din salariul minim brut, măsură introdusă pentru a diminua povara fiscală asupra angajaților cu venituri mici.
În comparație, alte state europene au continuat procesul de aliniere a salariilor la costurile de trai, în ciuda încetinirii economice. Guvernul federal german a decis recent o creștere etapizată a salariului minim: la 13,90 euro/oră de la 1 ianuarie 2026, urmând ca de la începutul lui 2027 acesta să atingă 14,60 euro/oră, față de nivelul actual de 12,82 euro, potrivit agenției EFE, citată de Agerpres.
În România, sindicatele cer stabilirea unui calendar predictibil, care să fie corelat cu inflația, productivitatea și evoluția economică. Patronatele, în schimb, solicită o perioadă de tranziție, invocând presiunea fiscală, creșterea prețurilor la energie și lipsa forței de muncă.
Decizia finală este așteptată la sfârșitul lunii noiembrie, iar de aceasta depind atât negocierile colective din sectorul privat, cât și bugetele instituțiilor publice pentru anul viitor. Până atunci, tensiunile dintre partenerii sociali rămân ridicate, iar dezbaterea despre salariul minim continuă să fie una dintre cele mai sensibile teme din politica economică actuală.
