Sistemul energetic național nu este estimat să întâmpine probleme majore în următoarea săptămână, după oprirea controlată a Unității 2 de la Cernavodă. Ministerul Energiei anunță că necesarul de consum poate fi acoperit prin producția hidro și eoliană, importuri și capacitățile aflate în rezervă, inclusiv grupuri pe cărbune.
Unitatea 2 a Centralei Nuclearoelectrice de la Cernavodă a fost oprită controlat joi, la ora 10:53, pe fondul condițiilor hidrologice dificile. În acest moment, România nu mai are disponibilă producția celor două unități nucleare de la Cernavodă.
Potrivit Ministerului Energiei, oprirea nu afectează în prezent stabilitatea Sistemului Electroenergetic Național, iar prognozele pentru următoarele șapte zile indică suficiente resurse pentru acoperirea consumului.
Ce resurse are România după oprirea Cernavodă
Necesarul de energie urmează să fie asigurat printr-un mix format din producție internă și importuri.
Ministerul Energiei indică drept principale surse disponibile producția hidro și eoliană, capacitățile pe cărbune aflate în rezervă, precum și energia importată din sistemele interconectate.
România dispune în prezent de o capacitate transfrontalieră de import de aproximativ 4.000 MW. Pentru intervalul de vârf din seara zilei de 13 august, necesarul de import era estimat la cel mult 2.300 MW, nivel care se încadrează în capacitatea disponibilă.
Consumul maxim instantaneu din seara precedentă a fost de aproximativ 7.000 MW, cu circa 300 MW sub prognoza Dispecerului Energetic Național. Pentru joi, consumul maxim era estimat la aproximativ 6.900 MW.
Cărbunele și hidroenergia pot fi activate suplimentar
România păstrează și capacități de producție care pot fi activate în funcție de evoluția sistemului.
Printre acestea se află Grupul energetic Rovinari 4, al Complexului Energetic Oltenia, cu o putere de 330 MW.
De asemenea, Hidroelectrica poate pune la dispoziția sistemului cel puțin 300 MW suplimentari, în limitele tehnice ale instalațiilor și în funcție de resursa de apă disponibilă.
Pe lângă acestea, autoritățile menționează ca resurse de rezervă capacități pe gaze naturale, cărbune, hidro, solar și eolian, precum și sisteme de stocare în baterii.
Vântul ar putea ajuta sistemul energetic în următoarele șapte zile
Un element favorabil pentru România este prognoza producției eoliene.
Pentru următoarea săptămână, producția eoliană medie este estimată la aproximativ 525 MW, cu un vârf de până la 1.560 MW. În perioadele cu vânt slab, producția ar putea coborî însă până la aproximativ 100 MW.
Astfel, energia produsă de parcurile eoliene ar putea contribui semnificativ la compensarea deficitului apărut după indisponibilizarea temporară a capacităților nucleare.
Ministerul Energiei și Dispecerul Energetic Național monitorizează permanent producția, consumul, rezervele disponibile și schimburile de energie cu țările vecine.
România importă mai multă energie după oprirea reactorului 2
Oprirea Unității 2 crește presiunea asupra importurilor de energie electrică, în special în orele de consum maxim.
Potrivit Ministerului Energiei, combinația dintre producția internă disponibilă, importuri, resursele hidro și eoliene și capacitățile de rezervă permite în prezent acoperirea deficitului generat de indisponibilitatea celor două unități de la Cernavodă.
Autoritățile susțin că, pe baza datelor disponibile în prezent, nu sunt anticipate dificultăți deosebite în funcționarea Sistemului Electroenergetic Național în următoarele șapte zile.
România a notificat Comisia Europeană privind criza energetică
Situația actuală vine după ce România a notificat Comisia Europeană cu privire la riscul unei crize de energie electrică.
Pe 7 august 2026, Ministerul Energiei a transmis Bruxelles-ului o alertă timpurie, invocând seceta hidrologică severă și efectele acesteia asupra producției de energie.
Trei zile mai târziu, pe 10 august, România a notificat oficial Comisia Europeană cu privire la situația de criză, prezentând cauzele deteriorării situației și măsurile luate sau pregătite pentru limitarea efectelor.
La 11 august a avut loc și o reuniune tehnică extraordinară a Electricity Coordination Group, convocată de Comisia Europeană.
România a prezentat situația sistemului energetic și a arătat că nivelul foarte scăzut al Dunării a dus la oprirea Unității 1 de la Cernavodă la 28 iulie și, ulterior, la pregătirea opririi Unității 2.
România cere flexibilitate privind centralele pe cărbune
Un alt punct sensibil îl reprezintă cele 710 MW de capacități pe cărbune care, potrivit angajamentelor asumate prin PNRR, ar trebui retrase până la 31 august 2026.
România a transmis Comisiei Europene că, în condițiile actuale, retragerea acestor capacități ar putea genera riscuri suplimentare pentru siguranța sistemului energetic național.
Subiectul urmează să fie discutat cu structurile europene competente.
În paralel, autoritățile române au solicitat o evaluare regională actualizată și clarificări privind posibilitatea acordării de asistență de urgență între operatorii de transport și sistem din statele europene.
Consumul de energie a scăzut în orele de vârf
Un alt factor care contribuie la menținerea echilibrului sistemului este reducerea consumului.
Ministerul Energiei estimează că reducerea voluntară observată în orele de vârf a fost de aproximativ 200-300 MW, echivalentul a circa 3-5%.
Autoritățile discută cu marii consumatori industriali despre posibilitatea mutării anumitor activități în afara orelor de vârf și despre devansarea unor lucrări de mentenanță.
