Consiliul Fiscal a publicat sâmbătă, 1 februarie 2025, opinia privind Legea bugetului de stat pe anul 2025, Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2025 și Strategia fiscal-bugetară pentru perioada 2025-2027.
Despre ce este vorba mai exact?
Așadar, conform documentuluiu publicat de Consiliul Fiscal, anul 2024 a consemnat un deficit bugetar de 8,65% din PIB, al doilea cel mai mare deficit după cel din anul pandemiei, când a fost 9,55% din PIB. Cheltuielile au avut un ritm de expansiune aproape dublu față de veniturile bugetului public. În 2024, România a avut și un deficit de cont curent de peste 8% din PIB, cel mai mare între economiile emergente din UE, a cărui finanțare prin îndatorare este în proporție de peste 60%.
În cele din urmă, datoria publică a atins aproximativ 54% din PIB la finele lui 2024. Totuși, este un nivel încă rezonabil față de media din UE, dar creșterea foarte rapidă din ultimii ani este amenințătoare.
România face parte din cele opt state din UE care se află sub incidența procedurii de deficit excesiv, având cel mai mare dezechilibru bugetar. Este bine că s-a ajuns la un acord cu Comisia Europeană ca ajustarea macroeconomică (a deficitului bugetar) să se întindă pe mai mulți ani, considerând reformele implicate și magnitudinea corecției – de la peste 9% din PIB, dacă se ține cont de impactul deplin al recalculării pensiilor, la sub 3% din PIB. În noiembrie 2024, Consiliul a aprobat Planul Bugetar-Structural (PBS) al României.
Alte puncte menționate în document
- Fragmentarea sistemului global continuă (multilateralismul se destramă), protecționismul se intensifică, șocuri succesive (pandemia, criza energetică, schimbări climatice, războiul din Ucraina) au slăbit economia UE. Piețele financiare pot cunoaște „înghețări” (sudden stops), acces mai dificil la finanțări pentru economiile cu deficite mari. Acesta este cadrul ce obligă guverne naționale la alegeri dificile în politicile economice, la compromisuri dureroase.
- Draftul de buget pentru anul 2025 pornește de la necesitatea ca tendința de accentuare a deficitului bugetar să fie inversată și, aceasta, nu numai pentru că PBS o dictează; o conduită bugetară responsabilă o cere, ca și necesitatea de a preveni o retrogradare a riscului suveran al României la investment junk. Costurile la împrumuturile României sunt cele mai înalte între statele UE.
- Resursele europene au menirea de a atenua impactul inevitabilei contracții a absorbției interne. Este de salutat intenția de a se aloca pentru investiții cât mai multe resurse, din bani europeni și fonduri proprii – 7,8% din PIB în 2025. Aceste investiții trebuie să dezvolte infrastructura țării, să ajute tranziția energetică, să favorizeze dezvoltarea producției de tradables (bunuri și servicii exportabile și care pot înlocui importuri).
- Execuția bugetară a anului 2024 indică un deficit cash de 8,65% din PIB, depășind cu mult ținta stabilită în bugetul inițial (5% din PIB), respectiv la rectificarea din septembrie 2024 (6,94% din PIB). Grav este că mare parte din cheltuielile suplimentare sunt de natură permanentă, ceea ce complică corecția macroeconomică.
Proiectul de buget adoptat pentrul anul 2025
Proiectul de buget adoptat pentru anul 2025 prevede un deficit de 7%, având la bază o estimare de creștere economică de 2,5%. Ministrul Tanczos Barna a descris acest buget drept unul „cumpătat”, construit pe o prognoză prudentă. Totodată, spre deosebire de anii anteriori, când estimările economice optimiste au dus la supraestimări ale veniturilor, anul acesta Guvernul a ales o abordare mai precaută.
Așadar, una dintre concluziile Consiliului Fiscal este că ținta de 7% deficit în 2025 este foarte ambițioasă și cere măsuri atât pe partea de cheltuieli, cât și pe cea de venituri.
„Este de reamintit că România are cele mai joase venituri fiscale (inclusiv contribuții) din UE, cu excepția Irlandei. Ajustarea din 2025 este numai începutul corecției macroeconomice; măsuri vor trebuie adoptate și în anii următori. Corecția macroeconomică este obligatorie și pentru a diminua deficitul de cont curent, pentru a reduce presiunea pe moneda națională”, se menționează în documentul semnat de președintele Consiliului Fiscal, Daniel Dăianu.
Ministrul a explicat că, în 2024, majorările salariale și creșterea semnificativă a sumelor destinate investițiilor au contribuit la un deficit bugetar ridicat. De asemenea, a precizat că, dacă aceste cheltuieli nu ar fi fost incluse, deficitul s-ar fi situat în jurul valorii de 5,5%. În acest context, Guvernul a decis să mențină cheltuielile sub control și să nu aprobe noi creșteri salariale în 2025.
„Şi anul trecut, dacă nu ar fi fost creşterile multiple de salarii şi dacă nu ar fi fost majorate semnificativ sumele pentru investiţii, s-ar fi apropiat bugetul, nu spun că s-ar fi încadrat în 5,5 de exemplu, dar s-ar fi apropiat de deficitul prognozat. anul acesta, cu siguranţă, nu putem vorbi de creşteri salariale”, a declarat ministrul Tanczos Barna.
2024, an electoral: presiune suplimentară asupra bugetului
De asemenea, ministrul a explicat că anul 2024, fiind un an electoral, a fost marcat de numeroase majorări salariale și creșteri ale pensiilor, care au pus o presiune suplimentară asupra bugetului. Totuși, el a dat asigurări că salariile și pensiile vor fi plătite la același nivel ca în 2024, fără ajustări suplimentare.
„Ne-am asumat plata salariilor la nivelul lunii noiembrie 2024 şi ne vom ţine de această promisiune. Am făcut un calcul, la sfârşitul anului şi am văzut că nu este spaţiu fiscal pentru a mai face o dată indexările de pensii la începutul anului şi am luat această decizie, ne vom ţine de promisiune şi vom plăti toate pensiile la nivelul anului trecut şi cu siguranţă nu se va repeta scenariul de anul trecut, care a fost un an extrem de dificil, din toate punctele de vedere, a fost an electoral, a fost an cu foarte multe dispute pe tot ce înseamnă creşteri de salarii”, a mai precizat ministrul de Finanțe.
Fără noi taxe și impozite în 2025
Printre aspectele importante ale bugetului pentru 2025 se numără și decizia Guvernului de a nu introduce noi taxe și impozite. Tanczos Barna a declarat că Executivul își propune să gestioneze cheltuielile publice fără a recurge la noi surse de venituri fiscale.
Ministrul a respins criticile formulate de Consiliul Economic și Social, care a avertizat că încasările estimate în buget sunt prea optimiste.
„Obiectivul acestui guvern este să menţinem la acest nivel salariile, pensiile să le putem plăti şi să începem acea reformă care va duce treptat la reducerea cheltuielilor cu personalul. Noi nu calculăm cu nicio creştere de taxe şi impozite în 2025. Înţeleg îngrijorarea celor din Consiliul Economic şi Social pentru că an de an provocările sunt mari (…) dar sunt convins că ne vom descurca”, a mai precizat ministrul Tanczos Barna.
Alba Business va continua să urmărească subiectele de interes, oferind cititorilor informații corecte și actualizate. Pentru mai multe imagini, noutăți și informații verificate, ne puteți urmări și pe Instagram.
