Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS) a prezentat un proiect legislativ cu ample transformări în modul de finanțare al întregului sistem de sănătate — de la medicina primară la spitale și medicamente. Noul cadru normativ, introdus prin “Legea pentru stabilirea unor măsuri în domeniul sănătății”, urmărește să ajusteze fondurile, să stimuleze serviciile eficiente și să asigure acces mai larg la tratamente inovatoare.
Medicina de familie — mai mult accent pe activitate decât pe liste
Una dintre modificările cele mai controversate vizează modul de remunerare a medicilor de familie. În locul finanțării bazate mai ales pe numărul de pacienți înscriși, se propune ca o proporție tot mai mare să fie acordată în funcție de serviciile efectuate. Astfel:
-În 2026, structura propusă este de 25% plată per capita și 75% plată pe serviciu.
-Din 2027, se intenționează o repartizare de 20% per capita și 80% pe serviciile prestate.
De asemenea, proiectul prevede facilități administrative pentru deschiderea de puncte secundare de lucru în zone rurale și flexiblitatea programului medicilor pentru a deservi localitățile mai izolate.
Ambulatoriul de specialitate — filtrul internărilor inutile
Reformele nu se opresc la cabinetele de familie: ambulatoriul de specialitate primește un rol mai important, pentru a reduce presiunea pe spitale. CNAS propune majorarea punctului per serviciu de la 5 lei la:
-6,5 lei, începând cu 1 ianuarie 2026
-apoi 8 lei, de la 1 ianuarie 2027
Practic, ambulatoriul ar urma să devină un „prima linie” de filtrare — deci mai multă finanțare pentru serviciile efectuate și reducerea internărilor inutile.
Analize de laborator și imagistică — mai multă libertate pentru cazuri complexe
Un alt punct important: accesul la analize și examinări medicale va fi extins și recalibrat. În special pentru pacienții cu afecțiuni grave, cum sunt cei oncologici, decontarea investigațiilor nu va mai fi strict limitată la plafoane, ci va fi realizată „la nivelul realizat”.
Laboratoarele din spitalele publice vor primi alocări financiare mai consistente, având scopul de a crește capacitatea lor de diagnosticare pentru pacienți care vin cu bilet de trimitere.
Spitale și decontare pe activitate — salarizare legată de performanță
Spitalele publice ar urma să fie finanțate după o metodologie care corelează cheltuielile de personal cu activitatea medicală efectivă. Astfel, unitățile care generează servicii mai complexe și îndeplinesc indicatori de performanță vor fi recompensate.
Pentru pacienții cu boli grave, precum cei asociați programelor naționale de sănătate, se propune ca decontarea spitalizării de zi să se facă – la fel – la nivelul realizat, fără plafon contractual.
Medicamente — acces mai rapid și contribuție temporară
Printre cele mai criticate puncte se numără mecanismul propus pentru medicamente inovatoare: CNAS vrea să permită acces rapid la tratamente care nu sunt încă rambursate, cu monitorizarea eficienței și cu costuri împărțite între asigurător și producător.
Totodată, pentru a crește fondurile destinate medicamentelor compensate și gratuite, se propune introducerea unei „contribuții de solidaritate” temporare pentru producătorii de medicamente, începând din trimestrul IV al anului 2025.
Controlul calității și sancțiuni mai dure
Noua lege prevede întărirea capacității CNAS și a autorităților de control de a verifica respectarea contractelor cu furnizorii medicali, precum și introducerea unor sancțiuni mai stricte pentru cei care nu își respectă obligațiile legate de fonduri sau servicii.
Cardul european de sănătate — valabilitate extinsă
Una dintre măsurile mai puțin mediatizate: se propune prelungirea valabilității cardului european de sănătate pentru anumite categorii. Pensionarii ar putea beneficia de un card valabil 10 ani, iar copiii până la 18 ani — pe toată această perioadă. Economiile generate vor fi redirecționate către medicamente și servicii.
