În timp ce marile economii ale lumii caută soluții pentru a susține explozia consumului energetic generat de inteligența artificială, China testează una dintre cele mai spectaculoase inovații tehnologice ale ultimilor ani: centre de date subacvatice alimentate cu energie regenerabilă offshore.
Proiectele dezvoltate în largul coastelor Shanghai și Hainan nu mai aparțin domeniului experimentelor de laborator. Aceste facilități funcționează deja în regim comercial și reprezintă primele implementări la scară industrială ale conceptului de underwater data center, o tehnologie care ar putea redefini modul în care sunt construite viitoarele infrastructuri digitale.
Inteligența artificială și criza energetică a centrelor de date
Dezvoltarea accelerată a inteligenței artificiale schimbă fundamental industria energetică. Modelele AI de ultimă generație necesită o putere de calcul uriașă, iar această cerere se traduce printr-un consum tot mai mare de energie electrică.
Potrivit estimărilor internaționale, centrele de date vor deveni în următorii ani unul dintre cei mai mari consumatori industriali de energie la nivel mondial. În paralel, operatorii sunt obligați să găsească soluții pentru reducerea costurilor energetice, limitarea consumului de apă și atingerea obiectivelor de decarbonizare.
În acest context, China încearcă să răspundă simultan tuturor acestor provocări printr-o abordare radical diferită: mutarea infrastructurii digitale sub apă.
De ce construiește China centre de date pe fundul oceanului
Problema principală a unui centru de date modern nu este doar alimentarea serverelor, ci răcirea lor.
Mii de procesoare și unități grafice funcționează permanent pentru a procesa volume uriașe de informații. În multe centre de date tradiționale, sistemele de răcire pot genera până la jumătate din consumul total de energie al facilității.
Soluția chineză utilizează oceanul drept sistem natural de răcire.
Serverele sunt instalate în capsule metalice presurizate amplasate la aproximativ 35 de metri adâncime. Căldura generată de echipamente este transferată direct către apa marină, reducând semnificativ necesarul de aer condiționat, consumul de apă dulce și costurile operaționale.
Datele publicate de dezvoltatorii proiectului Shanghai Lingang indică o reducere a consumului total de energie cu aproximativ 22,8%, în timp ce suprafața de teren necesară poate fi redusă cu peste 90% comparativ cu un centru de date convențional.
Primul centru de date subacvatic alimentat cu energie eoliană offshore
Un moment important pentru industrie a fost atins în mai 2026, când China a anunțat intrarea în exploatare comercială a primului centru de date subacvatic alimentat direct din energie eoliană offshore.
Facilitatea are o capacitate proiectată de aproximativ 24 MW și poate găzdui în jur de 2.000 de servere. Energia provine din turbine eoliene amplasate în larg, iar răcirea este asigurată aproape integral de mediul marin.
Rezultatul este un indicator PUE (Power Usage Effectiveness) estimat la aproximativ 1,15, un nivel considerat excelent în industria centrelor de date, unde eficiența energetică reprezintă unul dintre cei mai importanți parametri operaționali.
O nouă relație între energie și infrastructura digitală
Dincolo de spectaculozitatea tehnologică, proiectele chineze transmit un mesaj important pentru întreaga industrie energetică.
Viitorul inteligenței artificiale nu va depinde doar de performanța algoritmilor, ci și de capacitatea sistemelor energetice de a furniza electricitate curată, stabilă și accesibilă.
Astfel, investițiile în energie fotovoltaică, energie eoliană, sisteme de stocare BESS, rețele electrice inteligente, soluții avansate de eficiență energetică, devin componente esențiale ale dezvoltării economiei digitale.
În practică, fiecare nou centru de date construit pentru aplicații AI generează cerere suplimentară pentru producția de energie regenerabilă și pentru capacități de stocare a energiei.
Provocările tehnologiei subacvatice
Deși rezultatele inițiale sunt promițătoare, centrele de date subacvatice nu reprezintă o soluție universală.
Costurile de instalare sunt ridicate, operațiunile de mentenanță sunt mai complexe decât în cazul infrastructurii terestre, iar coroziunea mediului marin necesită măsuri permanente de protecție.
În plus, specialiștii atrag atenția asupra necesității monitorizării pe termen lung a impactului asupra ecosistemelor marine și asupra dificultăților asociate intervențiilor de urgență.
Din acest motiv, mulți analiști consideră că centrele de date subacvatice vor completa infrastructura tradițională, fără a o înlocui complet.
„Industria energetică și industria digitală devin tot mai interconectate. Cererea generată de inteligența artificială va necesita investiții masive în producție de energie regenerabilă, stocare și infrastructură electrică. Centrele de date subacvatice reprezintă un exemplu clar al modului în care inovațiile energetice și cele digitale vor evolua împreună în următorii ani.
Pentru dezvoltatorii de proiecte fotovoltaice, eoliene și BESS, creșterea consumului generat de AI poate reprezenta una dintre cele mai mari oportunități de dezvoltare ale următorului deceniu”, au transmis reprezantanții Global Energy Partner.
Viitorul inteligenței artificiale ar putea fi alimentat de energie verde și răcit de oceane
Ceea ce părea science-fiction în urmă cu doar câțiva ani devine rapid realitate. China operează deja primele centre de date comerciale subacvatice din lume și testează integrarea directă cu surse regenerabile offshore.
Dacă rezultatele obținute la Shanghai și Hainan vor fi confirmate la scară largă, modelul ar putea influența dezvoltarea viitoarelor infrastructuri AI la nivel global și ar putea accelera investițiile în energie regenerabilă, stocare și eficiență energetică.
Pentru Europa Centrală și de Est, inclusiv pentru România, această tendință reprezintă un semnal important: dezvoltarea inteligenței artificiale va crea oportunități majore nu doar pentru sectorul IT, ci și pentru industria energetică, care va deveni unul dintre pilonii esențiali ai economiei digitale a următoarelor decenii.
Alba Business va continua să monitorizeze impactul acestei tehnologii asupra industriei energetice și oportunitățile pe care le poate genera pentru Europa Centrală și de Est, într-un context în care convergența dintre energie și infrastructura digitală devine una dintre marile teme economice ale următorilor ani.
Global Energy Partner este un grup de companii cu capital privat, controlat de antreprenorul român Alexandru Rus, specializat în dezvoltarea, construcția și operarea proiectelor fotovoltaice și a sistemelor de stocare a energiei.
Cu peste 300 MW livrați în Europa și Africa, dintre care 86 MW în Italia, grupul acoperă întregul lanț de valoare al energiei regenerabile, de la proiectare și construcție (EPC), până la sisteme de stocare a energiei (BESS), operare și mentenanță (O&M) și dezvoltarea infrastructurii electrice.
Compania este prezentă în România, Austria, Polonia, Republica Moldova și Nigeria și urmărește dezvoltarea unor proiecte care să susțină tranziția energetică și cererea tot mai mare de electricitate generată de digitalizare și inteligență artificială.
Global Energy Partner
Building energy infrastructure for the next generation.
Analiză realizată cu sprijinul Global Energy Partner.
