Suprafața terenurilor cultivate ecologic în România a explodat în ultimii ani: între 2013 și 2024, aria agricolă supusă agriculturii bio a crescut cu 160 %, ajungând la peste 780.000 de hectare, ceea ce reprezintă în prezent aproximativ 6 % din totalul terenului agricol al țării. Aceste date au fost anunțate miercuri, cu ocazia Zilei Naționale a Agriculturii Ecologice, de reprezentanți ai Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR).
„Agricultura ecologică nu este doar o alternativă, ci o necesitate pentru o Românie mai verde, mai sănătoasă şi mai aproape de valorile durabilităţii”, a declarat Viorel Morărescu, ambasador al agriculturii ecologice și director în cadrul Direcției Politici în Sectorul Vegetal din MADR, citat într-un comunicat oficial.
El a precizat că ministerul coordonează 27 de proiecte în sector, cu un buget total de peste 22 milioane de euro, iar organizațiile profesionale din domeniu au atras suplimentar fonduri europene de aproximativ 5 milioane de euro. Aceste investiții sunt gândite ca stimulente pentru extinderea agriculturii ecologice pe tot teritoriul.
Morărescu a făcut un apel la organismele de certificare și control: “este vital ca evoluția acestui sector să fie susținută prin rigoare și profesionalism”, astfel încât sistemul să câștige credibilitate și să asigure produse autentice.
Evenimentul a fost deschis de Violeta Mușat, secretar de stat în MADR, și a reunit fermieri, organizații profesionale, reprezentanți ai mediului academic și instituții publice. Tema principală a fost dezvoltarea durabilă a agriculturii și modul în care producția bio se poate integra mai ferm în strategia agricolă națională: „celebrăm nu doar un tip de agricultură, ci o viziune asupra viitorului rural al României…” a transmis secretarul de stat.
În discursurile oficiale, au fost menționate și succese recente la nivel european: două proiecte românești s-au clasat pe podium la Premiile UE pentru Agricultură Ecologică 2025. Este vorba despre Herța Bio Apicole, desemnată locul II la categoria cea mai bună întreprindere ecologică, și Piața Volantă „Din drag de Bucovina”, coordonată de Direcția Județeană Suceava, care s-a clasat tot pe poziția a doua la categoria comerciant ecologic.
La întâlnire au participat și alți actori-cheie din sector. Sorin Mierlea, președintele InfoCons, a anunțat un program european dedicat protecției consumatorilor în mediul rural și sprijinirii micilor producători bio. De asemenea, George Bădescu, director executiv al Asociației Marilor Rețele Comerciale (AMRCR), și-a reafirmat susținerea pentru distribuția produselor bio și a propus soluții logistice pentru eficientizarea lanțului de aprovizionare.
În cadrul dialogului, s-a decis demararea unui proiect de promovare a produselor bio din sectoarele apicol și avicol, și s-a subliniat necesitatea introducerii acestor alimente în instituții publice — școli, spitale, armata, administrații — pentru a crea piețe stabile la nivel intern. Totodată, MADR și alte organizații au pus accent pe promovarea produselor românești ecologice pe piețele internaționale.
Datele recente publicate de MADR și din surse independente arată că, în momentul de față, România se află încă sub media Uniunii Europene în ceea ce privește procentul terenului agricol dedicat agriculturii organice. Potrivit unui studiu, România se situează printre statele cu cele mai mici cote de agricultură ecologică din UE, cu aproximativ 5–6 % din suprafața agricolă totală.
În ceea ce privește structura produselor, datele indică faptul că o parte semnificativă din suprafața ecologică este destinată culturilor cerealiere. Județul Tulcea apare ca unul dintre polii agriculturii ecologice, având peste 39.000 hectare cultivate în regim bio la nivel de culturi cerealiere.
Ca domenii viitoare de interes, specialiștii agricoli și autoritățile vor insista pe extinderea producției bio în zone mai puțin dezvoltate, îmbunătățirea infrastructurii de procesare, facilități logistice, acces la piețe externe și intensificarea educației consumatorului cu privire la beneficiile produselor ecologice.
